Clauzele abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, vor putea fi denunţate de la 1 octombrie, deoarece proiectul de ordonanţă de urgenţă, iniţiat de Ministerul Justiţiei, care amâna până în februarie 2014 această posibilitate a fost discutat de Guvern, dar nu a fost aprobat.
"Nu, nu mai amânăm deloc!", a declarat premierul Victor Ponta, pentru agenţia de ştiri Mediafax, întrebat dacă Guvernul a amânat din nou posibilitatea denunţării clauzelor abuzive.
Decizia a fost luată în urma unei discuţii cu caracter inclusiv politic în şedinţa de guvern de miercuri.
Sursa citată mai precizează că la începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amânat până la 1 iulie 2013.
Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, când experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.
Conform Mediafax, miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu.
În luna iunie, BNR a trimis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia.
Pe acest fond, posibilitatea denunţării clauzelor abuzive a fost din nou amânată, de data aceasta până în luna octombrie, în Parlament, printr-un amendament introdus de către deputaţi la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.
În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe lângă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară, mai scrie Mediafax.
Pe de altă parte, simularea realizată de bănci pornind de la cele mai severe sentinţe pronunţate de instanţe relevă o cifră consistentă şi în cazul dobânzilor viitoare neîncasate. Băncile consideră că riscă pierderi de până la 10 miliarde de lei, de trei ori mai mult decât a calculat banca centrală.
Mai mult, extinzând analiza la posibile plăţi retroactive, băcile au calculat pierderi din dobânzi şi comisioane de circa 24 de miliarde de lei, cu mult peste simularea BNR.
Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în urmă cu o lună că clauzele abuzive reclamate de debitorii băncilor sunt cuprinse în contracte pe care clienţii le-au semnat şi pe care trebuie să şi le asume, arătând totodată că atât stabilitatea sistemului financiar-bancar, cât şi deponenţii trebuie protejaţi.
Oficialul BNR a arătat că în cazul unor pierderi semnificative din acţiuni colective pe clauze abuzive vor fi afectate resursele viitoare ale băncilor, iar băncile vor scumpi acele tipuri de credit pentru care au fost penalizate, întrucât vor internaliza în cost riscul unei pierderi.