Ezitările şi nepriceperea politicienilor ne costă! În condiţiile în care întreaga Românie este mult rămasă în urmă la cheltuirea banilor europeni în actualul ciclu de finanţare, 2014-2020, Bihorul reuşeşte chiar o contră-performanţă: să fie codaşul regiunii nord-vest, după ce în cel precedent s-a clasat pe primul loc.

Autorităţile din judeţ au contractat doar şase noi proiecte europene de investiţii şi au prelungit două proiecte nefinalizate în precedentul exerciţiu. Întârziatul de serviciu este chiar Consiliul Judeţean Bihor, care nu are niciun proiect nou antamat.

Întârziaţi, ca de obicei

Exerciţiul financiar european actual a început în urmă cu trei ani. Cu puţine excepţii, în România liniile de finanţare s-au deschis abia în acest an, şi nici măcar toate, întrucât Guvernul n-a autorizat în timp util autorităţile de management, adică instituţiile care intermediază accesarea fondurilor europene.

Aşadar, programele importante sunt abia la început de drum. De pildă, Interreg Ro-Hu, în cadrul căruia pot aplica instituţii din judeţele de la graniţa cu Ungaria, nu are încă niciun proiect evaluat şi, implicit, nici contractat. Totodată, în Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) mai există numeroase linii de finanţare nelansate, astfel că  e imposibil de spus când vor putea fi atraşi banii.

Vechi...

Dincolo de handicapul naţional, Bihorul nu stă defel bine. Conform datelor publicate de autorităţile de implementare, în prezent există 11 proiecte europene contractate în judeţ, din care 3 ale unor autorităţi naţionale, 6 sunt investiţii noi propuse de primării şi 2 sunt proiecte vechi, fazate, adică amânate din precedentul exerciţiu financiar.

Din cele 3 proiecte contractate de entităţi naţionale, unul este al CFR (vizând electrificarea căii ferate Episcopia-Cluj) şi 2 ale Companiei Naţionale de Admininistrare a Infrastructurii Rutiere, pentru reabilitarea DN 76 Deva-Oradea şi realizarea unei şosele de centură în Săcueni. CNAIR a depus spre finanţare şi proiectul Autostrăzii Transilvania, inclusiv sectorul din Bihor, însă deocamdată contractul nu a fost semnat.

Cele 2 proiecte fazate sunt şi ele cunoscute: Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), derulat de CJ Bihor, şi Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Bihor (Aparegio), al Companiei de Apă Oradea.

... şi noi

Cele 6 proiecte noi contractate în judeţ sunt făcute de 4 primării: Oradea, Ştei, Aleşd şi Sînmartin. În Ştei, administraţia locală a obţinut 3,9 milioane lei pentru amenajarea lacului omonim ca zonă de agrement, Primăria Aleşd a câştigat 736.000 lei pentru amenajarea unui parc cu arenă sportivă, iar Primăria Sînmartin 14,9 milioane lei pentru dezvoltarea infrastructurii în Băile Felix, toate acestea urmând să se deruleze prin Programul Operaţional Regional.

Tot în cadrul POR a obţinut finanţare europeană Primăria Oradea pentru 2 proiecte: restaurarea Casei Darvas-La Roche, lucrări estimate la 10,5 milioane lei, şi a clădirii viitorului Muzeu al Francmasoneriei din strada Armatei Române, în valoare de 5,5 milioane lei. În plus, municipalitatea a mai contractat şi demarat un proiect pe POIM, mai precis etapa a doua de reabilitare a reţelei de termoficare, în valoare de 118 milioane lei.

CJ Bihor, în aer

Horia Carțiș, șeful Direcției Proiecte Europene din cadrul CJ BihorDupă cum se vede, între autorităţile care au contractat bani europeni nu figurează Consiliul Judeţean. "În total, avem depuse 7 proiecte, dar nici unul contractat, pentru că ni se tot cer clarificări", spune şeful Direcţiei Proiecte Europene din cadrul CJ, Horia Carţiş (foto). Instituţia speră să atragă finanţare, printre altele, pentru drumul care să străbată Munţii Apuseni şi pentru dotarea spitalelor din Oradea şi din judeţ.

Dacă proiectele CJ Bihor n-au fost bine scrise sau este vorba de o tracasare din partea autorităţilor de management, este deocamdată greu de spus. Cert e că toate consiliile judeţene vecine au deja contracte antamate! De pildă, CJ Cluj a câştigat 20 milioane lei pentru reabilitarea castelului Banffy, CJ Satu Mare 115 milioane lei pentru reabilitarea mai multor drumuri, iar CJ Sălaj are chiar mai multe proiecte pentru asfaltarea de drumuri.

Desigur, Bihorul poate să recupereze în cursa pentru atragerea de fonduri. Numai că, atunci când n-ai luat startul cum trebuie, e cam greu să termini pe podium...