Deşi nu le prea place să vorbească despre acest subiect, tocmai pentru că le scoate în evidenţă dezinteresul şi lenea, universitarii orădeni sunt deficitari la cercetare ştiinţifică. O demonstrează, cu cifre, chiar studenţii lor!

Un raport făcut de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care a analizat cifrele raportate de cele 48 de universităţi publice din ţară, în baza cărora Ministerul Educaţiei le alocă finanţarea, arată că Universitatea din Oradea este ultima din ţară la cercetare ştiinţifică şi atrage cei mai puţini bani la acest capitol. Deci, nu doar ruşinos, ci şi păgubos...

Rezultatele la raport

În fiecare an, în baza unor contracte încheiate cu Ministerul Educaţiei, toate cele 48 de universităţi de stat primesc o aşa-numită finanţare de bază, o sumă de bani proporţională cu numărul de studenţi. În plus, universităţile mai primesc o finanţare complementară (subvenţii pentru cămine şi cantine, bani pentru investiţii) şi o finanţare suplimentară, aceasta din urmă menită, conform Legii Educaţiei Naţionale, să încurajeze excelenţa în universităţi.

Finanţarea suplimentară este importantă pentru că nu este deloc simbolică: normele de alocare stabilite de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS)  prevede că fiecare universitate ar trebui să atragă din acest "buzunar" minimum 26,5% din totalul finanţării de bază.

Calculul matematic arată, în cazul Universităţii din Oradea, că, la o finanţare de bază de 54,7 milioane lei, cât a avut în 2016, ar fi putut primi încă minimum 14,4 milioane lei ca finanţare suplimentară. În realitate, însă, Universitatea a atras doar 9,3 milioane de lei. De ce a pierdut cele 5 milioane? Pentru că universitarii n-au muncit destul!

Procedură încâlcită

Procentul de finanţare suplimentară este calculat de CNFIS în funcţie de raportările făcute de universităţi în patru clase de indicatori: Predare - Învăţare, Cercetare ştiinţifică - Creaţie artistică, Orientare internaţională şi Orientare regională şi echitate socială. Fiecare dintre aceste clase are o pondere în calcularea punctajului final, cele mai importante fiind criteriile de cercetare, cu o pondere de 40%, urmate de cele de predare (30%), iar apoi de cele de orientare, fiecare reprezentând câte 20%.

Complicată, procedura de calcul nu este cunoscută şi înţeleasă de mulţi universitari, chiar dacă fiecare contribuie la ea. Toate cadrele didactice din toate universităţile trebuie să acceseze, într-o perioadă anunţată de CNFIS, o platformă anume, unde declară ce au muncit în anul precedent. De exemplu, la cercetare ştiinţifică, universitarii trebuie să spună, concret, câte articole ştiinţifice au scris într-un an, să declare aşa-numiţii Indici Hirsch (un instrument de evaluare a impactului rezultatelor cercetării) ori numărul de brevete obţinute.

Tablou complet

În fiecare an, finanţarea suplimentară se calculează în funcţie de raportările făcute pentru anul anterior. Aşadar, în 2016, universităţile au primit banii în funcţie de cât au muncit în 2015. Aceste date le-a folosit ANOSR la finalul anului trecut, pentru a realiza un amplu raport care, teoretic, oglindeşte realitatea academică românească.

Marius Deaconu, student la Oradea, vicepreşedinte ANOSR"Doar teoretic, pentru că noi nu ştim dacă ceea ce au raportat universităţile sunt date reale sau umflate, ca să obţină un scor mai bun", spune Marius Deaconu (foto), student la Oradea, vicepreşedinte ANOSR şi unul dintre cei doi autori ai raportului cu pricina. Marius, care este şi membru în Senatul Universităţii, s-a făcut cunoscut tocmai pentru că, în mai multe rânduri, a ridicat problema calităţii educaţiei din facultăţile orădene, dar şi diferite probleme cu care se confruntă studenţii.

Alături de preşedintele ANOSR, Vlad Cherecheş, Marius a muncit trei luni la acest raport, pe care l-a defalcat pe fiecare clasă de indici tocmai pentru că, benevol, CNFIS face public doar procentul de finanţare suplimentară atras de fiecare universitate, nu şi datele care au dus la aceste rezultate. Studenţii au cerut însă informaţii detaliate, pe care le-au pus cap la cap, pentru a realiza, în final, un clasament al universităţilor care au atras cei mai mulţi bani, dar şi cum se prezintă fiecare universitate în parte la cele patru mari criterii.

Primii... de la capăt

Universitatea care, anul trecut, a atras cei mai mulţi bani este UMF Iuliu Haţieganu din Cluj Napoca, care a obţinut suplimentar 39% din finanţarea de bază. Este urmată de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară tot din Cluj, cu 34%, şi Universitatea Politehnică din Bucureşti, cu 32%. La polul opus sunt Universitatea Maritimă Constanţa, cu 12%, Ovidius Constanţa, cu 15%, şi cea din Petroşani, cu 17%. Universitatea din Oradea este pe locul 41, cu o finanţare suplimentară atrasă anul trecut de 20%.

Motivul pentru care Universitatea orădeană n-a obţinut nici măcar media recomandată de 26,5% este blamabil, datele CNFIS arătând că a fost trasă în jos la împărţirea banilor de indicatorii din clasa de cercetare. Mai precis, în timp ce la trei din cele patru clase, Universitatea a obţinut punctaje peste media naţională, la cercetare ştiinţifică este mult sub media de 40 de puncte. Cu un scor de 23 de puncte, UO s-a clasat pe ultimul loc, după universităţi precum cele din Reşiţa, Petroşani ori Piteşti. "Asta înseamnă că Universitatea din Oradea este ultima din ţară la activitatea de cercetare ştiinţifică a cadrelor didactice", concluzionează Deaconu.

Rezultate "pierdute"

Câte anume şi ce fel de rezultate a raportat Universitatea din Oradea de a ajuns pe ultimul loc în ţară, nu se ştie, deoarece aceste date n-au fost comunicate de CNFIS.  Astfel, nu se ştie nici câte articole au raportat universitarii orădeni, nici numărul autorilor acestor articole şi, implicit, nici câţi profesori fac treabă cu adevărat.

 Constantin Bungău, rectorul Universității din OradeaÎntrebat de BIHOREANUL de ce instituţia este codaşă la cercetare, aşa cum o cuantifică CNFIS, rectorul Constantin Bungău (foto) a admis că nu văzuse raportul ANOSR şi nici nu ştia de acest clasament. Şi, deşi pare greu de crezut că universitarii orădeni ar fi "omis" să declare cercetare ştiinţifică, culmea, rectorul spune că acesta ar fi un motiv pentru punctajul foarte mic al instituţiei pe care o conduce. "În anul 2015 ne-au plecat peste 90 de colegi. Ei au plecat de la 1 octombrie, dar e posibil să fi avut cercetare în acel an. Raportările s-au făcut însă în octombrie şi ei nu au mai raportat", spune Bungău.

Cadrele didactice de care vorbeşte rectorul au fost acei dascăli fără doctorat, care de la 1 octombrie 2015 n-au mai avut voie să predea. Cât de mult au influenţat ei rezultatele cercetării din UO este greu de spus, dar în mod cert nicio universitate nu se bazează doar pe cei mai tineri membri ai ei să aibă activitate ştiinţifică de top.

"Mai sunt şi altele..."

Cu jumătate de gură, Bungău recunoaşte că nu este tocmai mulţumit de rezultatele cercetării ştiinţifice, dar nu crede că universitarii orădeni trebuie certaţi rău. "Acesta este un clasament, dar mai sunt şi alte clasamente care ne caracterizează. De exemplu, Metarankingul Universitar 2016, unde au intrat doar 20 de universităţi din România, inclusiv cea din Oradea", zice el, cu referire la o ierarhizare realizată de Ministerul Educaţiei în funcţie de poziţiile universităţilor în topuri internaţionale.

Ce nu spune Bungău este că, în timp ce Metarankingul ajută doar la orgoliul universitarilor, clasificarea făcută în baza raportărilor la CNFIS arată o situaţie mult mai pragmatică: Universitatea ar fi putut primi o finanţare suplimentară cu cel puţin 5 milioane lei mai mare, dacă ar fi avut rezultate mai bune în cercetare. Sumă care ar fi putut acoperi, de pildă, o lună de salarii sau ar fi scutit instituţia de linia de credit pe care o accesează, din 2012 încoace, în cuantum de 5 milioane lei anual. Dar dacă "merge şi-aşa"...


TOP CERCETARE
Cei mai harnici universitari

Clasamentul întocmit de ANOSR la capitolul rezultate în cercetare arată că cea mai eficientă universitate din ţară este cea de Medicină şi Farmacie din Craiova (59 de puncte). Ea este urmată de Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, UMF Victor Babeş Timişoara, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Arte şi Design Cluj Napoca, USAMV Cluj Napoca, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti şi UMF Iuliu Haţieganu Cluj Napoca.