Colaborare... cu uşile închise: Şefa Ariilor Protejate spune că vrea parteneriate cu ecologiştii, dar nici măcar nu-i invită la discuţii

După ce Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate a preluat cu forţa custodia siturilor din toată ţara, deşi nu are încă structuri judeţene funcţionale, şefa acestei instituţii, Adi Croitoru, a venit în vizită, joi, în Bihor, pentru a explica rolul Agenţiei.

Întâi, Croitoru s-a întâlnit cu primarii din Bihor, reuniune la care jurnaliştii nu au avut acces, iar apoi a participat alături de Paula Enuţ, directoare în cadrul ANANP, de prefectul Ioan Mihaiu, de vicepreşedintele CJ Bihor, Ioan Mang, la o conferinţă de presă.

"Pentru noi, judeţul Bihor este o provocare, venită şi pe un efect negativ, mă refer la Lacul Peţea, care este într-o stare de degradare avansată", a spus Croitoru.

Tot pe spatele ONG-urilor...

Aşa cum se ştie, până în vara anului trecut, custodia ariilor protejate era deţinută de asociaţii ecologiste, însă Guvernul PSD-ALDE a decis, prin OUG 75/2018, că doar ANANP mai poate avea aceste atribuţii, urmarea fiind că toţi custozii au fost notificaţi să predea "drepturile şi obligaţiile". În timp ce ecologiştii, inclusiv cei din Bihor, au acuzat că ariile protejate sunt "naţionalizate", şefa ANANP spune că a fost o decizie firească.

"Nu există nicăieri în lume o administrare prin care statul să nu facă lucrul ăsta şi să atribuie unor entităţi neguvernamentale. Nu o să vă spun că unii (n.r. custozi) au făcut-o mai bine şi alţii mai puţin bine, deşi aşa este. Acolo unde oamenii şi-au făcut treaba, noi vom face parteneriate şi vom continua să ducem mai departe misiunea de a avea grijă de natură, de a respecta legislaţia comunitară transpusă în legislaţia naţională şi de a face ceea ce trebuie", a declarat Adi Croitoru, fără a detalia care sunt custozii de care este mulţumită şi cu care ar vrea să colaboreze.

De asemenea, preşedinta n-a spus cum anume vor funcţiona aceste parteneriate, însă a reiterat că se bazează pe ONG-uri şi când BIHOREANUL a întrebat-o cum va putea ANANP Bihor, care are o organigramă de 10 posturi, dar în prezent doar 3 angajaţi, să îngrijească zecile de arii protejate din judeţ. "Prin parteneriatele pe care le vom face cu primăriile şi organizaţiile neguvernamentale, cred că vom reuşi să ne facem treaba", a declarat Croitoru, precizând şi că această schemă de personal ar putea fi modificată.

"Toţi cei care au iubit meseria aceasta de administrare vor veni alături de noi, nu vor avea frustrări", a mai spus Croitoru, arătând şi că, în alte judeţe din ţară, ONG-iştii au mers la concursurile ANANP şi au devenit angajaţii instituţiei.

Întrebată, totodată, de ce, aşa cum BIHOREANUL a scris, ANANP s-a grăbit să preia ariile protejate de la custozi, deşi n-are structură judeţeană funcţională, lăsând practic siturile în aer, preşedinta a spus că acest lucru era necesar, pentru că, după OUG 75, numai ANANP mai poate emite avize pentru ariile protejate. Altfel spus, Guvernul e de vină...

Uşi închise

Chiar dacă declară că se bazează pe ONG-uri, în timpul vizitei din Bihor, preşedinta ANANP nici măcar nu s-a întâlnit cu reprezentanţii acestora. Ba mai mult, unii dintre aceştia au declarat BIHOREANULUI că au vrut să participe la întâlnirea de la Prefectură, dar li s-a spus că nu sunt invitaţi.

Întrebată de BIHOREANUL de ce nu au fost chemaţi şi custozii la întrevedere, Adi Croitoru a spus, senină, că întâlniri au avut loc anul trecut, la Bucureşti. Dincolo de faptul că un lucru nu îl exclude pe celălalt, şefa ANANP e contrazisă chiar de ecologiştii bihoreni, care spun că nu au fost niciodată invitaţi la dezbateri ori discuţii.

Cât despre sediul şi dotările ANANP Bihor, Croitoru a spus că, până la finalul acestui an, angajaţii vor sta într-o sală pusă la dispoziţie de Prefectură, în care încap însă doar 5 birouri, şi vor primi dotări tocmai de la custozi, care prin proiectele pe care le-au derulat pentru întocmirea planurilor de management, s-au obligat să predea dotările achiziţionate Ministerului Mediului. "Predarea s-a şi făcut, pentru că altfel nu puteau să-şi ia ultima tranşă de bani, dar fizic aceste dotări nu au ajuns încă la noi", a precizat şefa ANANP.

Hop şi Mang

În aceeaşi conferinţă de presă, Paula Enuţ, directoare în cadrul ANANP, a anunţat că toate proiectele foştilor custozi vor continua, "în baza unor acorduri de parteneriat", în aceleaşi condiţii în care au fost începute. În schimb, niciun ONG nu va putea să mai acceseze fonduri europene pentru ariile protejate, deoarece de acum înainte doar ANANP este eligibilă.

Totodată, Enuţ a spus că, la întâlnirea de la Prefectură, 7 primari bihoreni s-au plâns că au avut proiecte europene blocate de custozii ariilor protejate, care nu au eliberat avizele necesare. Directoarea n-a spus concret unde s-a întâmplat asta şi nici n-a precizat dacă "blocajele" erau sau nu în interesul naturii, însă s-a arătat dornică să rezolve astfel de situaţii. Rămâne de văzut cu ce consecinţe...

Vrând să întărească la rându-i că eliminarea ONG-urilor este binevenită, vicepreşedintele CJ Bihor Ioan Mang a oferit un exemplu cu care, însă, n-a dovedit nimic! Mang a vorbit despre drumul dintre Pietroasa şi Boga, ce se surpă din pricina unui pârâu care îl subtraversează şi pe care ABA Crişuri a vrut să-l regularizeze, dar n-a avut acordul administratorului. Culmea este că administratorul este, de fapt, Romsilva, prin Administraţia Parcului Natural Apuseni, entitate pe care şi OUG 75/2018 o exclude de la "naţionalizarea" ariilor protejate. Aşadar, blocajul din exemplul lui Mang nu este cauzat vreun ONG, iar existenţa ANANP nici măcar nu îl rezolvă.