Comisia specială parlamentară condusă de deputatul PSD Florin Iordache a terminat luni modificările la Codul penal, inclusiv la cel mai aşteptat articol, cel privind abuzul în serviciu, anunţă HotNews.ro.
Potrivit sursei citate, PSD a adoptat o versiune în care a preluat în mare parte propunerea Ministerului Justiţiei şi a introdus un prag minim de prejudicu echivalent cu salariul minim brut pe economie, adică 1900 lei, şi o scădere a pedepselor până la 5 ani maximum, sau amendă. Infracţiunea a fost redefinită aşa încât se consideră abuz în serviciu doar dacă se obţine folos pentru sine, membru de familie sau afini de până la gradul II, iar folosul trebuie să fie "material".
O altă prevedere adoptată a fost eliminarea din Codul penal a infracţiunii de neglijenţă în serviciu, după cum mai anunţă HotNews.
Și grupul infracțional organizat a fost redefinit în comisia Iordache, arată Digi24.ro. Conform sursei citate, nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Prin infracţiune gravă se înţelege oricare dintre infracţiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
În schimb, ultrajul a fost înăsprit și se pedepsește acum cu închisoare,nu cu amendă dacă infracțiunea este comisă împotriva unui polițist, jandarm sau militar aflat în exercițiul funcției.
Marţi, proiectul va intra la Senat, prima cameră sesizată, pentru votul un plen. Apoi,comisia va mai da un raport şi va ajunge la vot final la Camera Deputaţilor. PNL a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională legea de modificare a Codului penal.
Deputatul USR Stelian Ion, membru în comisia Iordache, a publicat pe Facebook, definiția abuzului în serviciu pe care o propune Ministerul Justiției și spune că dacă va fi votată, Liviu Dragnea scapă de condamnare. „Cu el scapă și baronii locali. Cu ajutorul lui Tudorel Toader, avocatul infractorilor, România își afirmă pregnant statutul de Stat Mafiot”, a scris Stelian Ion pe Facebook.
HotNews.ro redă şi principalele modificări votate de parlamentarii PSD-ALDE-UDMR joi şi luni în comisie:
* Abuzul în serviciu a fost dezincriminat parţial (art. 297) - a fost redefinit aşa încât se consideră abuz doar dacă se obţine folos pentru sine, membru de familie sau afini, şi s-a introdus prag minimal echivalent cu salariul minim brut, în prezent 1900 lei. În plus, s-a micşorat pedeapsa şi s-a eliminat interdicţia de a ocupa o funcţie publică. Reluăm noua definiţie la art 297: "Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă."
* PLUS Pentru corelare, PSD a abrogat şi din Legea 78/2000, legea specială privind combaterea corupţiei, articolul privind abuzul în serviciu. (art. 13^2 din Legea 78)
* Dispoziţiile articolului privind abuzul în serviciu nu se aplică în cazul elaborării, emiterii şi aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern.
* Sporul de pedeapsă la concursul de infracţiuni poate fi de maxim 3 ani adăugat la pedeapsa cea mai grea; în prezent, acesta este calculat ca o treime din totalul celorlalte pedepse, care se adaugă la pedepsa cea mai grea (art. 39)
* Pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei se supendă şi pedepsele accesorii, precum interzicerea de a ocupa o funcţie publică (art. 65)
* Achitarea integrală a prejudiciului în cazul unei serii întregi de infracţiuni, printre care şi cele de corupţie sau asimilate celor de coruţie, vor constitui circumstanţă atenuantă. În prezent, acestea sunt exceptate. Vor fi în continuare exceptate următoarele infracţiuni: tâlhărie, piraterie, furt calificat, fraude comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice. (art. 75)
* S-au redus fracţiile impuse pentru liberarea condiţionată (art. 100), printre modificări:
- Pentru pedeapsa cu închisoarea mai mică de 10 ani se poate aplica liberarea condiţionată dacă s-a executat jumătate din pedeapsă în loc de două treimi cum este în prezent.
- Pentru condamnaţii care au peste 60 de ani se impune executarea a doar o treime din pedeapsă, faţă de jumătate din ea cum este în prezent, în cazul pedepselor mai mici de 10 ani.
* Confiscarea extinsă nu se mai supune pentru cazul infracţiunilor spălării de bani şi constituirii de grup infracţional organizat (art. 112^1)
* Prescripţia înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 154 este depăşit cu încă jumătate (art. 155)
* S-a eliminat o categorie întreagă din definiţia funcţionarului public - s-a abrogat alineatul 2 (art. 175). Ce prevedea: "este considerat funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public."
* Obligativitatea aplicării deciziilor Curţii Constituţionale ca lege penală mai favorabilă (art. 173)
* Fostul soţ este considerat membru de familie, alături de soţ, fără a se preciza un termen de desfacere a căsătoriei. (art. 177)
* Neglijenţa în serviciu a fost scoasă din Codul penal (s-a abrogat art. 298)
* Favorizarea făptuitorului nu se pedepseşte nici dacă este săvârşită de un afin până la gradul doi (cumnaţi, socrii). Până acum era vorba doar de membri de familie. (art. 269)
* Emiterea de acte normative nu constituie infracţiune de favorizare a făptuitorului (art. 269)
* Modificări la mărturia mincinoasă - nu este infracţiune "simpla divergenţă de mărturii", nici refuzul de a face declaraţii prin care persoana se autoincriminează sau în sensul solicitat de organele judiciare, nici modificarea sau retractarea declaraţiei. (art. 273)
* Dacă un funcţionar public se referă la un suspect ca şi cum ar fi deja condamnat va fi condamnat cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (art. 277)
* Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Dacă fapta este săvârşită de un magistrat sau de un reprezentant al organului de urmărire penală, pedeapsa se majorează cu jumătate. (art. 277)
* Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârşirii acesteia (art. 290).
* Este considerat trafic de influenţă doar dacă infracţiunea vizează "foloase materiale", nu "foloase", aşa cum este acum. (art. 291).
* S-a modificat definiţia grupului infracţional organizat: trebuie să fie grup structurat, format din cel puţin 3 persoane, să există pentru o perioadă de timp şi să acţioneze coordonat în scopul obţinerii unui beneficiu material; membrii grupului trebuie să aibă roluri prestabilite şi să nu fie format ocazional. (art. 367)
* S-au redus termenele de prescripţie (art. 154). Acestea sunt:
a) 15 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani;
b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;
c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;
d) 5 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani (n.r. - se aplică la abuzul în serviciu, de ex);
e) 3 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda (art. 154).