Specialişti români şi maghiari au început, vineri, verificările la lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor aflate pe teritoriul României, de pe cursurile de apă Ier, Barcău şi Crişul Repede.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, pe râul Crişul Repede, cele mai importante lucrări examinate au fost digurile de apărare între frontieră şi localităţile Cheresig şi Tărian, Priza de Apă Oradea şi magazia de apărare a acesteia, precum şi cantoanele Cheresig şi Tărian şi magaziile de materiale. De asemenea, comisia a verificat acumularea permanentă Suplacu de Barcău şi digurile de apărare mal drept şi stâng de pe râul Barcău, între podul Tămăşeu şi Frontiera de Stat româno-ungară, dar şi acumularea Leşu, goală de apă în prezent.

Conform comunicatului, inspectorii au constatat că starea digurilor, a covorului vegetal, a magaziilor, a staţiilor de pompare şi a canalelor de apă interne este în conformitate cu normativele acceptate în România şi Ungaria. "Până la finele lunii octombrie se vor efectua încă trei verificări: două pe teritoriul Ungariei, şi încă una pe teritoriul României. Fiecare vizită în teritoriu urmăreşte acelaşi scop comun, şi anume siguranţa lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor", a declarat, conform comunicatului, Dorel Dume, director A.B.A. Crişuri.

Delegaţia română în aceste inspecţii a întrunit experţi din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române", din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Bihor şi din cadrul Administraţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare Bihor.

În baza "Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor", intrat în vigoare în 2004, în bazinul hidrografic Crişuri-Körös anual se fac verificări comune la lucrările de apărare împotriva inundaţiilor.

Verificări şi la debite

Totodată, începând cu această săptămână, experţii celor două ţări măsoară şi debitele pe Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb, atât pe teritoriul român, căt şi pe cel maghiar. Anual, în secţiuni prestabilite, echipe române şi maghiare fac măsurători, iar apoi îşi confruntă datele obţinute.

"Atât noi, cât şi partenerii de peste graniţă, considerăm că aceste măsurători sunt foarte importante întrucât stau la baza schimbului de informaţii hidrologice şi contribuie la buna gestionare în comun a resurselor de apă", a menţionat Dorel Dume.

Măsurătorile comune se efectuează în conformitate cu prevederile acordului bilateral al Comisiei Hidrotehnice Româno-Ungare.