Ariile protejate ajung în atenţia autorităţilor de obicei când se intersectează cu vreun proiect de drum şi politicienii se plâng că natura le blochează planurile, fără a înţelege, de fapt, că o zonă ocrotită le poate aduce bunăstare.
În Căbeşti lucrurile stau taman pe dos. La iniţiativa primăriţei Corina Ene, trei zone de la marginea comunei au devenit recent arii protejate de interes judeţean, cea mai simplă şi rapidă formă pentru a asigura protecţie unor peisaje unice, pe care natura le-a creat fără ajutorul omului. Edilul a înţeles că, protejând natura, sătenii au şansa să devină gazdele orăşenilor care taman asta caută: peisaje spectaculoase, nealterate de oameni.
"Ai ce vedea"
În şedinţa Consiliului Judeţean de la sfârşitul lunii octombrie, aleşii bihorenilor au luat o decizie rară în România: înfiinţarea a trei arii protejate de interes judeţean. Aproape toate zonele naturale ocrotite din Bihor şi din ţară sunt fie parcuri naturale ori rezervaţii înfiinţate cu zeci de ani în urmă, fie cele trasate în reţeaua Natura 2000, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, care pune un preţ mare pe conservarea biodiversităţii.
Toate cele trei noi arii protejate sunt în comuna Căbeşti, a cărei primăriţă, PSD-ista Corina Ene (foto), a militat pentru identificarea şi ocrotirea zonelor naturale care merită acest statut. "În comuna noastră ai ce vedea, sunt locuri foarte frumoase care merită să devină atracţii turistice", zice edilul.
Râul de piatră
Aflată în Depresiunea Beiuşului, la marginea sitului Natura 2000 Munţii Pădurea Craiului, arie protejată de interes european, comuna Căbeşti este înconjurată de un platou carstic unde, în zeci de milioane de ani, natura a desenat peisaje unice.
Pentru a stabili cât de valoroase sunt aceste cadre naturale, Ene i-a cooptat pe specialiştii în mediu de la Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD). "Datorită lor avem turism în zonă, ştiam ce au făcut în comuna Roşia şi la Meziad, unde sunt două peşteri care au devenit atracţii turistice, şi de aceea am vrut să colaborăm", explică Ene.
Graţie acestui parteneriat, în vară a fost descoperit râul pietrificat de pe Valea Gropii (foto), un afluent al Văii Sohodol. "Un consilier local l-a observat şi l-a arătat celor de la CAPDD", spune primăriţa. Aşa cum BIHOREANUL a scris atunci, izvorul pietrificat este un habitat rar şi fragil. Apa duce la vale o pulbere de travertin care se depune peste pietre şi peste vegetaţia din râu şi albie, oferind un aspect ca de piatră. Ecologiştii au cerut ocrotire pentru acest izvor Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, care la prima vizită în teren nici n-a găsit locul.
Abia după ce comisarii Gărzii de Mediu Bihor au confirmat habitatul şi au cerut protecţia lui urgentă, la faţa locului a ajuns însăşi şefa ANANP pe ţară, Adi Croitoru, cu vicepreşedintele CJ Bihor, Mircea Mălan, cei doi promiţând că locul va fi protejat. Atunci s-a format un grup de specialişti, coordonat de cunoscutul speolog Viorel Lascu, fost secretar de stat în Ministerul Mediului, care a cercetat atent întreaga zonă şi a pus la dispoziţia Consiliului Judeţean studiul pe baza căruia au fost înfiinţate cele trei arii protejate.
Poduri spre alte lumi
Pe lângă izvorul pietrificat, specialiştii au mai trasat două arii protejate în Căbeşti: Valea Dâlbii - Peştera Uşorilor - Cheile Strâmturii, şi o altă zonă, pe care localnicii o ştiu drept Cucuruzul. Toate trei sunt în afara zonelor locuite din comună, într-o pădure deţinută de Statul Român.
Cea dintâi are o suprafaţă de 27 hectare, iar cel mai spectaculos loc de aici este Şura Uşorilor, un fenomen carstic deosebit, cu două formaţiuni stâncoase ca nişte poduri. Aflate unul deasupra altuia, localnicii le-au botezat Puntea Raiului şi Puntea Infernului. Unicat în ţară, unde nu mai există niciunde două poduri naturale învecinate...
Peştera Uşorilor nu poate fi vizitată, dar compensează Cheile Strâmturii, întinse pe aproape 4 kilometri. La capătul lor, există chiar şi un punct de belvedere, aflat la 60 metri deasupra văii, de unde se vede toată comuna. Aventurierii care se încumetă să urce pe creastă descoperă cu privirea chiar şi Valea Roşia.
Zona merită protecţie şi pentru că aici se găseşte racul bihorean (foto), o specie endemică recent descoperită. De asemenea, mai pot fi văzute liliacul de amurg, specie ocrotită internaţional, barza neagră, ciocănitoarea cu spate alb şi huhurezul, specii de păsări protejate în Europa.
De pe vremea dinozaurilor
În aria Cucuruzul - Valea Cascadei - Valea Iederii, întinsă pe 22 hectare, turiştii pot descoperi un alt fenomen geologic unic în ţară: pe o masă de riolite, adică roci magmatice, s-au format două turnuri de calcar, denumite de specialişti pinteni, din care unul este uriaş, de 30 metri înălţime şi 15 lăţime (foto).
"Seamănă cu un cucuruz, un ştiulete de porumb, aşa îi spune toată lumea şi eu tot aşa îl ştiu. Forma lui se vede mai bine iarna, când copacii din jur nu au frunze", zice primăriţa.
Al doilea pinten e mai modest ca înălţime, dar la fel de interesant, spun specialiştii. "Geologic, fenomenul este deosebit de interesant şi unic în România, atât datorită contrastului morfologic dintre cele două roci, cât mai ales sub aspect genetic. Credem că cele două turnuri calcaroase reprezintă rămăşiţele unui relief exocarstic acoperit în întregime de curgerile de riolit şi din care s-au păstrat doar formele înalte de relief, care au fost parţial înglobate de lava fierbinte", se arată în studiul ce fundamentează înfiinţarea ariei protejate. Erupţia s-a întâmplat la sfârşitul Cretacicului, acum mai bine de 70 milioane de ani, când au dispărut şi dinozaurii.
La mică distanţă de Cucuruz se înşiră alte frumuseţi ale naturii: o succesiune de cascade şi un versant acoperit în întregime cu iederă. "Instagramabil" şi vara, şi iarna...
Trasee în lucru
Deocamdată, nici una dintre cele trei arii protejate nu este recomandată turiştilor, deoarece accesul e dificil şi nici indicatoare nu sunt în zonă. La cererea primăriţei, serviciul judeţean Salvamont-Salvaspeo a început amenajarea unui prim traseu pe Valea Dâlbii, iar anul viitor vor fi trasate şi altele. "Trebuie să curăţăm zona, ca să creăm accesuri. Ce ţine de Primărie, vom face", spune ea. De altfel, tot alături de CAPDD, Primăria a amenajat o potecă scurtă, dedicată racului bihorean, unde turiştii pot descoperi informaţii despre crustaceul care trăieşte doar în judeţul nostru.
Pe de altă parte, Consiliul Judeţean vrea să contribuie la dezvoltarea zonei, Mircea Mălan (foto) precizând că motivul pentru atestarea celor trei zone ocrotite a fost atragerea de fonduri europene.
"Există programe de finanţare dedicate ariilor naturale protejate, indiferent că sunt de interes judeţean sau naţional. Deocamdată, analizăm şi căutăm cele mai bune soluţii pentru tot judeţul", explică vicepreşedintele. Aşadar, chiar dacă nu au rang naţional, ariile protejate din Căbeşti au şanse să devină "europene"...
LA CORT
Nicio pensiune, niciun local
Comună cu circa 1.800 de locuitori, Căbeşti are bogăţii naturale cu potenţial turistic, dar e cale lungă până să devină o destinaţie pentru orăşenii dornici să descopere liniştea şi splendoarea naturii. Traseele turistice nu sunt suficiente, iar comuna stă prost la capitolul infrastructură de vizitare.
"Deocamdată nu avem nicio pensiune în comună şi nici măcar un loc unde să bei o cafea. Eu îi încurajez pe oameni să se dezvolte pe latura asta, pentru că dacă turistul nu va putea rămâne peste noapte aici, comunitatea nu va câştiga nimic. Deocamdată, din păcate, nimeni nu îndrăzneşte", zice primăriţa Corina Ene.
Comuna nu poate construi unităţi de cazare ori localuri, în schimb ia în calcul să amenajeze un camping în apropierea celor trei zone ocrotite, astfel ca turiştii să poată rămâne peste noapte în Căbeşti măcar cu cortul...