Societatea de stat SAPE, condusă de orădeanul Adrian Foghiș, are peste 600 de milioane de lei în depozite bancare, în timp ce investițiile sale în producția de energie au rezultate modeste, iar unele proiecte au fost abandonate.
O investigație publicată de G4Media.ro arată că societatea obține cea mai mare parte a veniturilor din dobânzi și dividende, nu din producția de electricitate. Problemele au fost semnalate și de Corpul de Control al premierului Ilie Bolojan.
Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), companie aflată în portofoliul Ministerului Energiei, este condusă, din iunie 2025, de orădeanul Adrian-George Foghiș, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și fost director al Zonei Metropolitane Oradea.
Profit din dobânzi, nu din energie
Potrivit G4Media, SAPE, care ar trebui să contribuie la dezvoltarea capacităților energetice ale României, a păstrat în ultimii ani aproximativ 600 de milioane de lei în depozite bancare, în vreme ce proiectele de producere a energiei nu au generat venituri suficiente pentru acoperirea cheltuielilor operaționale.
SAPE a încasat în 2017 aproximativ 1,8 miliarde de lei de la Enel, în urma unei tranzacții privind participațiile deținute în companii energetice. O mare parte din bani a fost ulterior virată la bugetul statului, însă societatea a rămas cu sute de milioane de lei, plasate în depozite bancare.
La sfârșitul anului 2025, depozitele companiei depășeau 600 de milioane de lei.
Analiza G4Media, bazată pe documentele financiare ale SAPE, arată că, în perioada 2020-2025, societatea a obținut venituri de aproximativ 920 de milioane de lei. Dintre acestea, peste 603 milioane au provenit din dividende, iar 227 de milioane din dobânzi bancare. Veniturile din activitatea operațională au reprezentat mai puțin de 8% din total.
Mai mult, din 2022, veniturile operaționale nu au reușit să acopere cheltuielile aferente, deficitul ajungând la peste 21 de milioane de lei în 2025. Compania a rămas totuși profitabilă datorită veniturilor financiare.
Parcuri eoliene cu probleme și proiecte abandonate
Investigația arată că SAPE a cumpărat în 2022 două parcuri eoliene, Curcubăta și Horia, cu aproximativ 72,5 milioane de lei în total. Ambele investiții au întâmpinat probleme tehnice și dificultăți de exploatare.
La Curcubăta, defecțiunile au provocat perioade îndelungate de nefuncționare, iar la Horia au existat dificultăți în contractarea serviciilor de mentenanță.
Societatea a abandonat și proiectul unei instalații de producere a hidrogenului, după respingerea cererii de finanțare prin PNRR. Alte investiții, inclusiv proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița, au rămas blocate.
Problemele din activitatea SAPE au fost analizate și de Corpul de Control al premierului Ilie Bolojan, care a semnalat deficiențe în fundamentarea investițiilor, modificări repetate ale planurilor și abandonarea unor proiecte, mai arată G4media.ro
Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a declarat pentru G4Media că un control dispus de el în 2025 a identificat probleme similare și că a sesizat organele de cercetare penală.
Ce spune compania
Într-un răspuns transmis G4Media, reprezentanții SAPE au respins ideea că banii din depozite ar fi fost blocați sau neutilizați, explicând că societatea are nevoie de disponibilități financiare pentru proiectele energetice, ale căror plăți sunt efectuate etapizat.
Compania a arătat că a realizat investiții în capacități de producție și că, între 2020 și 2025, a obținut un profit net cumulat de aproximativ 485 de milioane de lei.
În privința parcurilor eoliene, SAPE a invocat dificultăți tehnice și a precizat că a luat măsuri pentru remedierea defecțiunilor. Societatea a susținut, de asemenea, că raportul de control nu a constatat producerea unor prejudicii în legătură cu achizițiile celor două centrale eoliene.