În 29 octombrie 2024, după mai bine de 10 luni de deliberări intense și profunde, Curtea Constituțională a dat „verde” pentru intrarea în vigoare a unei aberații legislative, respingând o sesizare de neconstituționalitate făcută de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție încă din în 5 decembrie 2023.
Ca efect al deciziei CCR, în curând va intra în vigoare o lege de modificare a codului penal cu privire la infracțiunea de evadare. În concret, dincolo de ceea ce înțelegem azi prin evadare, va constitui infracțiune și neprezentarea persoanei condamnate la închisoare sau la poliție în termen de 7 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Decizia Curții, luată cu unanimitatea voturilor celor 9 judecători, ignoră argumente de bun simț ale judecătorilor Înaltei Curți cu privire la rolul statului în punerea în executare a hotărârilor de condamnare și cu privire la aplicarea retroactivă a legii.
În sesizarea de anul trecut, Înalta Curte a arătat că, potrivit noii prevederi legale, persoana condamnată săvârșește infracțiunea de evadare după trecerea unui termen de 7 zile de la emiterea hotărârii prin care a rămas definitivă executarea pedepsei, indiferent dacă acesteia i s-a comunicat sau nu hotărârea sau dacă s-a încercat prezentarea mandatului de către organul de Poliție, aspecte inadmisibile într-un stat de drept.
De asemenea, a fost criticată și aplicarea retroactivă a legii față de persoanele deja condamnate, care vor avea calculat termenul de 7 zile pentru „predare” din momentul intrării în vigoare a legii.
Decizia Curții Constituționale nu este încă motivată. În comunicatul emis, CCR arată că legiuitorul, conform politicii sale penale, ar fi îndreptățit să adopte o normă de incriminare a unei fapte asimilate celei de evadare, constând în sustragerea persoanei de la punerea în executare a mandatului de executare, prin trecerea a 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus executarea pedepsei. Totodată, prevederile art. II din legea criticată nu ar încălca principiul neretroactivității, întrucât reglementează în domeniul propriu de aplicare a legii.
Așteptăm cu interes atât motivarea Curții, cât și primele efecte ale noii legi.
Eu, unul, însă, estimez că va crește atât numărul de „fugari”, cât și de decizii ale instanțelor din statele unde merg aceștia, instanțe care vor avea noi argumente solide ca să refuze, pe bandă rulantă, cererile de extrădare ale statului român..
Poate că, până la urmă, asta s-a și vrut...