În data de 29 septembrie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial o lege prin care se modifică codul penal în privința infracțiunii de camătă. Potrivit acestei legi, se va confisca atât dobânda pretinsă de cămătar, cât și suma efectiv împrumutată, infracțiunea de camătă continuând a fi definită ca fiind darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată
Această lege vine ca o reacție rapidă la o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție publicată în 20 mai 2025, prin care se stabilise că, în cazul infracțiunii de camătă, se confiscă numai dobânda rezultată din camătă și nu suma de bani remisă cu titlu de împrumut.
Deși la o primă vedere legea pare a fi morală și conformă cerințelor societății noastre, în realitate este un nou exemplu de legiferare populistă, ineficientă și chiar neconstituțională.
Întrucât, în mod corect, Înalta Curte a stabilit că legea nu sancționează împrumutul efectiv, ci doar perceperea de dobânzi de către o persoană care nu este autorizată să dea „credite”, legea are toate șansele să fie declarată neconstituțională.
Dincolo însă de acest aspect, nici legea veche și nici cea nouă nu au în vedere drepturile persoanei păgubite direct prin camătă și ale persoanei care a împrumutat bani cu dobândă.
În condițiile în care împrumutarea de bani de la un cămătar nu este sancționată de lege, ar fi logic ca persoanele care sunt prejudiciate să își poată recupera paguba, adică dobânda achitată nelegal, neexistând niciun argument juridic ca aceste sume de bani să ajungă la stat prin confiscare.
Practic, diferența între un cămătar și o bancă este doar faptul că primul nu este autorizat să facă operațiuni de împrumut. În cazul băncilor, însă, perceperea de dobânzi nelegale este sancționată de instanțele judecătorești cu obligația de a restitui împrumutatului sumele încasate nelegal. Au existat în ultimii ani pe rolul instanțelor sute de mii de procese în care băncile au fost sancționate pentru clauze abuzive și au fost obligate să restituie persoanelor împrumutate sumele de bani percepute nelegal.
În aceste condiții, nu există nicio logică ca, în cazul dobânzilor plătite nelegal cămătarului, sumele de bani să fie preluate de stat cu titlul de confiscare, iar victima să rămână nedespăgubită. Este ca și cum o persoană care nu mai poate plăti un credit la bancă, pe lângă riscul executării silite, să suporte și confiscarea sumelor deja plătite către bancă cu titlu de dobândă.
La fel ca multe alte reglementări românești, legea nu dă în infractori, ci tot în oamenii cinstiți.