Congresul UDMR a adoptat, sâmbătă, la Zalău, un document strategic privind priorităţile Uniunii pe următorii doi ani. Potrivit Mediafax, maghiarii din Transilvania doresc să aibă putere de decizie în toate problemele care îi privesc, responsabilităţi mai mari, şi să nu le impună autorităţile de la Bucureşti anumite standarde.

“Comunitatea maghiară, element constitutiv al statului”

”Dezvoltarea, progresul Transilvaniei garantează siguranţa viitorului nostru. Dorim să trăim decent, pe meleagurile natale şi să clădim un viitor sigur urmaşilor noştri. Acesta înseamnă locuri de muncă bine plătite, sistem educaţional maghiar competitiv, dezvoltare sustenabilă, păstrarea valorilor comunităţii noastre. În caz contrar, copiii noştri vor emigra, iar fără ei nu avem un viitor în Transilvania. Dorim să avem putere de decizie în toate problemele care ne privesc, să nu ne impună autorităţile de la Bucureşti anumite standarde. Dorim responsabilităţi mai mari şi puteri decizionale sporite la nivelul autorităţilor locale. Dorim să construim comunităţi locale bine pregătite şi puternice, care să poată exploata posibilităţile de dezvoltare”, se arată în documentul citat.

În documentul strategic se menţionează că UDMR este singura forţă politică care consideră că dezvoltarea Transilvaniei este o prioritate şi care militează pentru descentralizare amplă şi autonomie regională.

De asemenea, UDMR cere recunoaşterea în Constituţie a comunităţii maghiare ca element constitutiv al statului, susţinând necesitatea unui contract social cu majoritatea românescă având la bază Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918.

”Centenarul pentru noi trebuie să însemne o serie de noi posibilităţi şi nu pericole. (...) Acest nou contract social poate fi garantat prin trei cadre legislative: O nouă Constituţie, Constituţia modernă a României de astăzi să recunoască comunitatea maghiară ca element constitutiv al statului şi să situeze pe primul loc cetăţeanul, nu statul. Legea-cadru a minorităţilor, vom readuce în faţa Parlamentului proiectul de lege a autonomiei culturale. (…) Descentralizare amplă şi autonomie regională, descentralizarea totală creează posibilităţi pentru comunităţile minoritare de a-şi extinde drepturile lingvistice cu drepturi economice şi de autoguvernare locală”, se arată în documentul citat.

Reprezentanţii UDMR au susţinut că maghiarii trebuie să se pregătească pentru aniversarea unui secol de la Marea Unire, ”nu precum oaspeţii supăraţi şi neinvitaţi”, ci să spună cu voce clară că nu doresc altceva în plus faţă de respectarea sută la sută a promisiunilor din 1918. “Vrem să fim cetăţeni cu drepturi egale ai acestei ţări, să avem posibilitatea folosirii fără restricţii a limbii noastre materne şi a simbolurilor noastre naţionale, ne dorim ca tradiţiile noastre să fie respectate, să decidem singuri în problemele care ne privesc, deoarece în ultimii o sută de ani am fost o comunitate generatoare de valori a acestei ţări”, se mai arată în documentul strategic.

Marko Bela: Nimeni nu ne poate cere să sărbătorim Unirea

Fostul președinte al UDMR, Marko Bela, le-a spus, sâmbătă, celor 800 de delegați la Congresul UDMR că nimeni nu poate să le ceară să sărbătorească unirea Transilvaniei cu România.

"Oare noi, ungurii, pe lângă faptul că am recuperat o parte, nu totul din acele drepturi și bunuri care ne-au fost luate, foarte exact, ce ar trebui să sărbătorim? Să sărbătorim acele promisiuni care nu s-au ținut până în ziua de astăzi de la Alba Iulia? Sau politica școlară dintre cele două războaie mondiale? Să sărbătorim ceea ce s-a întâmplat în 1959 când s-a închis Facultatea Bolyai și pe timpul lui Ceaușescu când limba maghiară a fost degradată ca o limbă de bucătărie în dictatura comunistă? Nimeni nu poate să ne ceară să sărbătorim acest lucru. Apoi, bineînțeles, în 1989 și, repet, după o perioadă situația noastră s-a schimbat, însă în momentul de față ce să sărbătorim? Să sărbătorim faptul că legea care trebuie să asigure învățământul în limba maternă la toate nivelele nu se aplică, de exemplu în cadrul Facultății de Medicină de la Târgu Mureș? Este foarte greu să sărbătorim în asemenea condiții pentru noi. Pot să spun este chiar imposibil", a declarat, de la tribuna Congresului, Marko Bela.

În discursul rostit sâmbătă, fostul lider unional s-a întrebat retoric și ce vor sărbători românii anul viitor. "Oare în 2018 ce o să sărbătorească românii? Oare are România ce sărbători în afară de faptul că prin voința puterilor câștigătoare cu 100 de ani înainte s-a creat statul modern român și că este un moment important istoric indiferent de atitudinea noastră? Ce o să sărbătorească majoritatea românească anul viitor, împreună cu noi sau fără noi? Multe mii de kilometri de autostrăzi? Dar nu există! Rețea modernă de cale ferată? Nici asta nu există! Sau mai multe milioane de cetățeni care pleacă din fața mizeriei de acasă? Nici pentru asta nu putem să sărbătorim! Democrația parlamentară deplină să o sărbătorim? Poate statul de drept care este în ruine?", a spus Marko Bela.

Deși a recunoscut că, în ultimii 20 de ani, și UDMR a fost la guvernare, Marko Bela a spus că, astăzi, românii și maghiarii “nu prea mai au” aceleași obiective. El le-a transmis, în schimb, maghiarilor că pot sărbători totuși că “după 100 de ani suntem tot aici, nimeni nu ne-a putut izgoni, nu ne-a putut asimila, am trecut peste fascism, am supraviețuit comunismului și după 1989 am avut putere să reluăm totul de la zero”.

Kelemen Hunor: Statul de drept nu funcţionează în România

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la congres că statul de drept şi democraţia nu funcţionează în România şi nu se poate vorbi de separaţia puterilor în stat, în condiţiile în care există suprapuneri în ceea ce priveşte prerogativele şi competenţele puterilor în stat, care duc la abuzuri.

”Am avut experienţe neplăcute, instituţiile de forţă au fost folosite împotriva noastră, instituţiile statului au fost îndreptate împotriva noastră, instanţele judecătoreşti s-au îndreptat împotriva noastră. (…) Este o dramă absolut absurdă a tot ceea ce se întâmplă în contextul utilizării simbolurilor naţionale, există procese pe rol împotriva personalităţilor de marcă ale comunităţii noastre, sunt procese inventate, politice, care nu au de-a face cu cazuri clare de corupţie”, a afirmat Kelemen.

Dragnea, către Kelemen: Să facem pasul următor!

Prezent la Congres, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a sugerat preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, ca cele două formaţiuni politice să facă ”următorul pas”, respectiv să treacă la o colaborare ”mai strânsă”, neexcluzând intrarea UDMR la guvernare.

Dragnea a spus că PSD a demonstrat că este un partid care îşi respectă angajamentele politice, economice şi sociale, şi crede că şi etnicii maghiari pot spune că PSD guvernează bine şi aduce prosperitate. ”Nu îmi fac iluzii deşarte, ştim că membrii comunităţii dumneavoastră nu au votat până acum la Preşedinţie un candidat din partea PSD, dar pentru toate trebuie să fie un început”, a spus Dragnea.

Întrebat de presă la ieşire ce a vrut să spună prin ”pasul următor”, Liviu Dragnea a spus că este vorba ”despre o colaborare şi mai bună şi mai strânsă”. Întrebat şi dacă este vorba chiar de o eventuală intrare la guvernare a UDMR, liderul social democraţilor a răspuns: ”Nu este exclus”.

”Este o variantă pe care eu nu o exclud, dar nu neapărat acesta era sensul. UDMR a mai fost la guvernare, nu este nimic nou, noi am avut o relaţie bună ori de câte ori am fost împreună în Guvern şi întotdeauna UDMR a propus oameni buni, profesionişti. Dar următorul pas am zis să colaborăm şi mai bine pentru că este loc de o colaborare şi mai strânsă în Parlament şi chiar şi în administraţia locală”, a răspuns Liviu Dragnea.

Întrebat, la finalul Congresului UDMR de la Zalău, cum răspunde ofertei lui Liviu Dragnea, Kelemen Hunor a fost evaziv. ”Nu e momentul să dăm un răspuns, am înţeles mesajul, când va fi momentul vom da un răspuns, astăzi nu este cazul să spunem nici da, nici ba. Eu vreau să văd dacă reuşim să umplem de conţinut acea colaborare parlamentară semnată în decembrie, la începutul mandatului electoral”, a spus Kelemen.