Membrii Consiliului Superior al Magistraturii şi-au ales, vineri, noua conducere. Astfel, judecătoarea Simona Camelia Marcu a fost desemnată preşedinte a CSM, ea primind votul favorabil a 11 dintre membrii Consiliului.  Opt membri au votat împotrivă, după cum arată Digi24.ro.

Vicepreşedinte al CSM a fost ales Codruţ Olaru.

Au fost singurele candidaturi depuse pentru cele două funcţii.

Alegerile au avut loc în condiţiile modificărilor aduse în Parlament la legile justiţiei, ce privesc inclusiv modificarea statutului Consiliului Superior al Magistraturii.

"Fără penali"

La şedinţă a participat şi preşedintele Klaus Iohannis, care a susţinut, vineri, că dacă se va discuta despre modificarea Constituţiei şi arhitectura statului, ar trebui introdus chiar în legea fundamentală principiul integrităţii, pentru că persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în fruntea statului. "Avem câteva persoane urmărite penal în conducerea statului", a ţinut să reamintească preşedintele, subliniind, însă, că "nu este de mirare" şi că nu se poate nega că sistemul electoral a permis aceasta. Tocmai de aceea, în opinia preşedintelui, în cazul unei rediscutări a Constituţiei, ar fi "obligatorie" introducerea principiului integrităţii.

"Când am devenit preşedinte, am promis că voi încerca să introduc alt fel de a face politică, cu mai puţine artificii, mai puţin scandal şi cu mai multe rezultate. Mi-am imaginat că după un timp rezonabil de scurt anumite lucruri sunt evidente şi nu mai trebuie spuse în fiecare an. (...) Îmi face recunosc plăcerea să spun câteva lucruri care cred că sunt chiar de bază şi simple. În România justiţia e independentă şi trebuie să rămână aşa. Eu, preşedintele României, voi face tot ce îmi stă în puterea constituţională să fac să garantaţi independenţa justiţiei. Veţi avea în mine un partener şi susţinător constant pe care vă puteţi baza", a continuat Klaus Iohannis, citat de News.ro.

Șeful statului s-a declarat foarte mulţumit de modul în care CSM a ştiut şi în 2017, şi înainte să se implice şi să garanteze independenţa justiţiei în România.

"Eu cred şi am toată încrederea în dumneavoastră că veţi merge mai departe tot aşa. Pentru România nu există alta cale. Vedem cu toţii perindându-se pe la televiziuni şi în faţa camerelor diverşi politicieni de diferite coloraturi care spun lucruri surprinzătoare. (...) Nu am crezut acum 3 ani că o să mai văd pe la televizor politicieni care aparent foarte serios spun că justiţia nu trebuie să-şi facă de cap şi astfel de afirmaţii fundamental şi constituţional deplasate. Faptul că se fac astfel de afirmaţii în spaţiul public trebuie să ne dea de gândit foarte serios", a mai afirmat Klaus Iohannis.

La şedinţă a participat şi ministrul justiţiei, Tudorel Toader. Ministrul justiţiei a spus că membrii comisiei Iordache au fost cei care şi-au asumat proiectele pe care le-au transformat în iniţiativă legislativă. "Domnule preşedinte, ştiţi că într-un alt context m-am angajat să fac o radiografie a evoluţiei sistemului judiciar, pentru a vedea în ce măsură echilibrul puterilor în stat poate fi îmbunătăţit. O precizare: aţi vorbit de procesul de elaborare a legilor justiţiei. Nu vreau să spun că a fost bine sau nu, dar cu certitudine vreau să spun că nu ministrul justiţiei a predat proiectul de lege către comisia specială, ci comisia specială a invitat ministrul justiţiei, care a prezentat proiectul de lege 50 de minute, apoi comisia l-a preluat şi însuşit ca iniţiativă legislativă", a declarat Tudorel Toader.

Cine este noua preşedintă a CSM

Simona Camelia Marcu, în vârstă de 51 de ani, este membru al CSM din partea Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie. Potrivit CV-ului său, Simona Marcu a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti în 1988 şi a fost jurisconsult, judecător la Judecătoria Sector 1 şi la Tribunalul Bucureşti, preşedinte de secţie, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal.

În proiectul prezentat la depunerea candidaturii pentru alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu a pledat pentru "echilibrul sistemului judiciar", arătând că "CSM trebuie să-şi asume pe deplin rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să se implice în stabilirea şi aplicarea unor politici judiciare constante şi coerente".

De asemenea, ea a pledat pentru indemnizaţiile şi pensiile judecătorilor, arătând că "aceste elemente nu constituie şi nu trebuie tratate ca privilegii ale acestei categorii profesionale, ci ca o condiţie obligatorie pentru asigurarea independenţei justiţiei".

Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2017, judecătoarea are un apartament de 143 de metri pătraţi şi o casă de 285 de metri pătraţi în Bucureşti.  În declaraţia sa de avere sunt menţionate şi proprietăţi ale soţului său, avocatul Vasile Gil - o casă în Alexandria şi terenuri în Bucureşti, Mogoşoaia şi Alexandria. Simona Marcu deţine şi două autoturisme Alfa Romeo şi Peugeot, precum şi bijuterii în valoare de 6.000 de euro. Ea are şi credite la bănci în valoare totală de peste 183.000 euro. La capitolul venituri, judecătoarea a menţionat suma de 227.861 de lei încasată ca judecător la ICCJ, 24.747 de lei obţinuţi ca membru în comisii de concurs la CSM, 14.612 de lei ca "formator" la Institutul Naţional al Magistraturii şi 17.550 de lei din închirierea apartamentului din Bucureşti. Ea a menţionat şi veniturile Cabinetului de avocatură Vasile Gil, în sumă de 437.978 de lei.

În februarie 2017, Simona Camelia Marcu a cerut în şedinţa CSM sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a verifica modul în care procurorul general Augustin Lazăr, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, "a gestionat comunicarea publică în perioada ulterioară trimiterii OUG 13, din perspectiva respectării obligaţiei de rezervă pe care o are orice magistrat". Ea a cerut suplimentarea ordinii de zi a CSM cu acest punct, dar solicitarea a fost respinsă.