Constipaţia cronică este foarte răspândită în ţările cu standarde ridicate de civilizaţie, 10% din populaţie luând laxative în mod constant. Cauzele cele mai frecvente sunt neglijarea impulsului de defecaţie şi lipsa de iniţiere a acesteia, cu acumularea ulterioară de materii fecale uscate în cantitate mare la nivelul rectului.

Suprimarea voluntară a nevoii de defecaţie poate apărea încă din copilărie, la vârsta începerii folosirii closetului sau mai târziu, datorită unor cauze de ordin social, neadaptare la mediu, boli care obligă la imobilizare la pat etc.

Constipaţia cronică este mai frecventă la femei, debutul fiind de regulă în adolescenţă şi începutul perioadei adulte. Afecţiunea evoluează treptat, pacientul devenind tot mai puţin conştient de plenitudinea rectală (datorită distensiei constante a rectului), iar defecaţiile fiind din ce în ce mai dificile. Prin apariţia hemoroizilor şi a fisurilor anale dureroase, senzaţia de defecaţie poate fi suprimată, caz în care pacienţii devin consumatori cronici de laxative sau recurg la clisme pentru a face posibilă defecaţia. Problemele de constipaţie ar trebui discutate cu medicul pentru a se putea face diferenţierea de unele posibile boli care pot evolua cu constipaţie.

Atenţie!

Tratamentul este dificil, necesitând de cele mai multe ori schimbarea unor obiceiuri vechi, conştientizarea şi răspunsul la impulsul de defecaţie. Iniţierea obiceiului de încercare a defecaţiei zilnic şi la aceeaşi oră este benefic (la majoritatea indivizilor senzaţia de defecaţie apare dimineaţa după micul dejun). Iniţierea unor exerciţii fizice (de exemplu câteva minute de mers rapid) înaintea încercărilor de defecaţie pot fi de asemenea utile.

Reţineţi!

Regimul alimentar trebuie să conţină alimente bogate în fibre, cum sunt legumele verzi sau cerealele neprelucrate. În cazurile fără răspuns la modificările de comportament şi dietă se va iniţia administrare de laxative de volum (cum este hemiceluloza) sau praf de tărâţe neprelucrate. Pacienţii mai vârstnici sunt mai rezistenţi la aceste măsuri, fapt ce impune utilizarea clismelor.