Trei comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu s-au mutat de mai bine de o lună în Munţii Apuseni. De atunci iau la pas una dintre cele mai importante arii protejate din Bihor, pentru a verifica modul cum e îngrijită de custode, Administraţia Parcului Natural Apuseni.

Deşi încă nu şi-au încheiat controalele, comisarii au tras deja câteva concluzii după ce au constatat mai multe anomalii. APNA, de pildă, nu are un plan de management, document obligatoriu pentru orice arie protejată, care fixează toate regulile acesteia, nu a convocat întâlniri cu primarii din zonă de 8 ani încoace şi, incredibil, nu are acces în două dintre peşterile cele mai importante. Pentru simplul motiv că au lacăte pe poartă, iar rangerii nu deţin nicio cheie...

Catastrofă în Padiş

Szep Robert, Garda Naţională de MediuControalele Gărzii Naţionale de Mediu în Apuseni au început la finalul lunii august, când trei comisari au descoperit în Padiş tone de gunoaie îngropate în pământ, chiar şi în zone de maximă protecţie, unde niciun fir de iarbă nu ar trebui mutat. "E o catastrofă ecologică", a descris situaţia comisarul general adjunct al GNM, Szep Robert (foto), care a condus controlul. Inspecţia s-a lăsat cu amenzi uriaşe pentru primăriile care au terenuri în zonă: Budureasa a fost "arsă" cu 100.000 lei, Bunteştiul cu 60.000 lei, iar Lunca cu 50.000 lei.

Misiunea comisarilor a continuat cu un control la Administraţia Parcului Natural Apuseni, structură în cadrul Romsilva. Custodele ariei protejate din 2004, APNA trebuie să avizeze orice activitate din parc şi răspunde pentru tot ce se întâmplă aici. Pe lângă dorinţa de a afla ce au făcut rangerii ca să prevină apariţia mormanelor de gunoaie, inspectorii au primit şi mai multe sesizări ale unor asociaţii de speologi privind felul în care APNA administrează peşterile. Iar cu această ocazie au decis să verifice atent întreaga activitate a custodelui...

Accesul interzis

Una dintre reclamaţii arăta că rangerii APNA nu pot intra în două din peşterile de referinţă din parc, Peştera lui Micula şi Piatra Altarului. Cea dintâi are intrarea ferecată cu o poartă montată cândva în anii ’80 şi la care rangerii pur şi simplu nu au cheie.

La Piatra Altarului, anomalia a fost dublă! Intrarea e blocată de două porţi: una închisă tot prin anii ’80 şi la care, de asemenea, rangerii nu au cheie, şi o alta închisă chiar de APNA. Explicaţia rangerilor a fost uluitoare: dat fiind faptul că ei nu au acces în peşteră, au decis să nu-i lase nici pe alţii să intre!

Deşi puteau chiar să demonteze porţile, oricum neautorizate, rangerii au preferat să nu facă nimic. "Ştim care sunt asociaţiile care au cheile, dar am încercat să rezolvăm problema pe cale amiabilă, nu să intrăm în conflict cu ele", a declarat BIHOREANULUI directorul APNA, Alin Moş.

Fără reguli

Comisarii de mediu au mai consemnat că APNA, deşi a încheiat în 2004 un contract de custodie pe 10 ani, iar în 2014 un altul, tot pe un deceniu, nu are nici acum vreun plan de management al zonei şi nici un regulament de funcţionare. Altfel spus, administrează rezervaţia fără studii care să arate ce anume trebuie protejat şi, mai ales, fără reguli clare de respectat. Explicaţia rangerilor? Au transmis Ministerului Mediului un plan de management acum câţiva ani, dar nu au primit răspuns. De ce n-au insistat, n-au mai explicat...

Pe lângă toate acestea, din 2008 directorul Alin Moş n-a convocat Consiliul Consultativ de Administrare, format din primarii care au terenuri în parc, din firmele care activează aici şi din instituţii publice. "La ultima întrunire, când era scandalul cu mega-staţiunea ce se dorea a fi construită în Padiş, a fost o ceartă continuă. De atunci n-am mai convocat consiliul, pentru că e doar prilej de dispută. Dar asta nu înseamnă că nu am avut dialog cu membrii lui", se apără Moş, insistând că ar fi păstrat legătura cu primarii, firmele şi instituţiile, chiar dacă nu în cadru organizat.

Comisarii de mediu mai au în atenţie şi alte nereguli din parc, pentru care însă investigaţiile sunt la început, aşa că nu vor să dea detalii. Confirmă, totuşi, că verificările sunt de mare anvergură. "E cel mai amplu control făcut într-o arie protejată din Bihor", spune Szep. Control care, sperăm, se va lăsa şi cu sancţiuni ample...