Pandemia de coronavirus a dat peste cap şi viaţa copiilor: şcolile sunt închise, cei mici s-au trezit "pedepsiţi" să nu-şi vadă prietenii şi, în cazul unora, nici bunicii, să nu mai meargă la lecţiile de înot, la teatru şi nici măcar în locurile de joacă. Ba mai mult, aud sau citesc permanent informaţii despre "virusul ucigaş" care a pus stăpânire pe lume.

Este, aşadar, rândul părinţilor să intervină şi să "save the day", cum ar spune americanii, adică să salveze situaţia. Specialiştii în psihologie şi psihopedagogie consultaţi de BIHOREANUL le spun cum anume pot face asta...

Totul e o poveste

Un lucru foarte important în relaţia părinte-copil este adevărul. Însă, cum în mediile de informare şi socializare circulă o sumedenie de ştiri ba alarmiste, ba neadevărate, specialiştii insistă că părinţii sunt cei care trebuie să clarifice situaţia. "Ar trebui să ştim că noi, ca părinţi, suntem responsabili să comunicăm copiilor ce se întâmplă. Nu televizorul, nici reţelele sociale sau vreo rudă rătăcită în vizită pe la începutul pandemiei", spune Corina Lupău (foto), psiholog clinician şi terapeut, cu 20 de ani de experienţă, fondatoarea taberelor "Wise Camps".

Comunicarea, subliniază specialista orădeană, ar trebui să fie onestă şi adaptată nivelului de înţelegere al copilului. "Preşcolarilor şi şcolarilor mici le putem ambala informaţia într-o poveste, pornind de la igienă şi felul în care microorganismele se răspândesc, accentuând mai mult prevenţia decât consecinţele bolii. Totuşi, putem să le comunicăm folosind noţiuni concrete: că virusul provoacă dureri de gât, tuse, febră, "ştii, ca atunci când nu te-ai dus la grădi două săptămâni"", explică psihologul.

Sunt şi alte poveşti care pot să respecte realitatea. "Le putem spune că sunt multe răceli cu care ne-am luptat şi mereu am câştigat. Acum a apărut un nou tip de răceală care e mai puternică. Căutăm soluţii prin care să câştigăm bătălia. Până apar, este foarte important să ne ascundem de această răceală", explică orădeanca Laura Hărdălău, psiholog şi psihopedagog, fondator al companiei "Jucării vorbăreţe", care concepe jocuri educative.

Oneşti, dar optimişti

Cu copiii mai mari şi cu adolescenţii discuţiile pot fi purtate de la egal la egal. "Recomand ca iniţial să îi întrebăm ce ştiu deja despre pandemie şi să pornim de la acele informaţii, având grijă să demolăm miturile sau informaţiile false", spune Corina Lupău.

Aceasta atenţionează că părinţii trebuie să fie pregătiţi să răspundă şi întrebărilor incomode, inclusiv despre moarte: "Aici sugerez să ne folosim de efectul de framing: să accentuăm numărul mare de persoane care trec prin boală, mai degrabă decât câţi bolnavi nu supravieţuiesc. Copiii mai mari şi adolescenţii îşi pot face griji pentru bunici şi am putea să le spunem: Uite, din 100 de bolnavi de vârsta bunicilor, 92 depăşesc cu bine boala. Bunicii sunt sănătoşi şi putem să-i ajutăm, să ne abţinem de la a-i vizita, să comunicăm mai mult la telefon, să le trimitem dulciuri atunci când tata le duce alimente".

Nu vă panicaţi copiii!

Nu doar acum, dar mai ales în această perioadă, părinţii trebuie să fie conştienţi că atitudinile lor le modelează şi pe cele ale copiilor, subliniază specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dar şi cei consultaţi de BIHOREANUL.

"Un copil răspunde mai degrabă la starea emoţională a părintelui decât la mesajele verbale. Dacă părintele este anxios, copilul, ca un detector, va percepe situaţia ca fiind ameninţătoare şi se va teme la rândul lui. Cu atât mai mult dacă aude în casă convorbiri care vehiculează mesaje catastrofice", explică Corina Lupău.

Lipsa de autenticitate este simţită, însă, de micuţi. Aşadar, părinţii ar trebui să se controleze şi să aibă o atitudine cu adevărat pozitivă. "E de dorit ca părinţii să-şi autoregleze stările, iar dacă nu reuşesc singuri, în această perioadă cei mai mulţi terapeuţi lucrează online şi pot apela la ajutor", recomandă aceasta.

Spaţiu pentru adolescenţi

Chiar dacă programul obişnuit le-a fost dat peste cap, copiii trebuie să aibă neapărat unul nou, pentru a nu deveni trişti şi anxioşi. "Se cere imperios crearea unei noi rutine, a revizuirii regulilor casei asfel încât copilul să aibă ocupaţie, dar şi niţel timp în care să se înveţe cu plictiseala, ceea ce pe parcursul şcolii este aproape imposibil", subliniază Lupău.

De asemenea, părinţii ar trebui să fie atenţi să existe o disciplină a somnului, să fie respectate regulile de igienă, iar mesele să fie organizate. "Indiferent de vârstă, copilul trebuie să ştie că perioada asta nu e o vacanţă, este o situaţie specială, cum vor mai fi şi altele în viaţa lui. De aceea nu este scutit de responsabilităţi. Acum poate fi momentul chiar să înveţe unele noi: cum să ude florile, cum să-şi pregătească singur micul dejun, cum să-şi organizeze dulapul, să cureţe după animalul de companie...", explică psihologul.

În ceea ce-i priveşte pe adolescenţi, părinţii trebuie să nu-i "sufoce". "Unui adolescent este bine să ştim să-i respectăm limitele, nevoia de intimitate şi singurătate, nevoia de a comunica mai mult cu cei de vârsta lui. Mulţi părinţi se simt frustraţi şi respinşi când adolescentul se separă spaţial de ei, închizând uşa camerei sau manifestând opozanţă faţă de unele cerinţe, dar este o etapă de dezvoltare sănătoasă şi naturală", arată specialista.

Activi, online şi offline

Consemnaţi acasă, copiii petrec mai mult timp online, atât pentru şcoală, cât şi pentru relaxare. "Vremurile se schimbă. Şi eu eram foarte reticentă la expunerea copilului meu la telefon şi laptop. Dar acum, ironia sorţii, sunt absolut necesare. Sunt multe activităţi potrivite pentru copii, de exemplu urmărirea online a unor piese de teatru, activităţi educative, păstrarea legăturii cu bunicii şi prietenii", spune psihopedagogul Laura Hărdălău.

Asta nu înseamnă că părinţii trebuie să-şi abandoneze copiii în faţa televizorului şi a tabletei. În program trebuie incluse activităţi în familie, cum ar fi gătitul unor preparate delicioase sau jocuri ca rumy, şah, Monopoly, Scrabble şi altele. Activităţile fizice sunt extrem de importante, spun specialiştii. În curte sau în casă se pot face întreceri, rostogoliri şi chiar o bătaie cu perne.

În fine, perioada de carantină poate fi un prilej de învăţare pentru copii. Care sunt lecţiile aduse de coronavirus? "Câteodată apar situaţii neprevăzute şi planurile nu decurg conform anticipărilor noastre. Avem resurse să ne adaptăm la diferite momente neaşteptate. Totul curge, doar au trecut deja 3 săptămâni! E important să fim împreună. Şi, desigur, nu ştim ce ne rezervă viitorul, dar ne bucurăm de prezent", le enumeră psihologul Corina Lupău. Lecţii pe care le pot învăţa deopotrivă şi părinţii...


JOCURI ŞI RÂSETE
O carantină veselă

Psihopedagogul Laura Hărdălău propune câteva jocuri şi activităţi menite să consume energia copiilor şi, prin eliberarea endorfinelor, să-i încarce cu bună dispoziţie, inclusiv în interiorul locuinţelor. Jocurile sunt cele pe care le practică chiar ea alături de fetiţa ei, Antonia, în vârstă de 7 ani.
- Bowling cu flacoanele goale de apă. (Se notează într-un tabel câte flacoane reuşeşte fiecare să doboare. Dacă nu aveţi la dispoziţie o minge se poate folosi şi o jucărie de pluş)
- Joaca cu un mop şi o minge/jucărie de pluş (se stabileşte o poartă, care poate fi şi o uşă fără sticlă). Fiecare jucător va trebui să împingă cu mopul mingea/jucăria de pluş în poartă
- Joaca cu un elastic de 2-3 metri, legat la capete (se stabileşte o serie de sărituri pe care urmează să le realizeze pe rând fiecare participant, în timp ce doi ţin elasticul cu ajutorul picioarelor al treilea jucător sare). "Este un joc preferat din copilăria mea pe care l-am redescoperit şi e fantastic şi acum", spune psihologul.
Beneficii: dezvoltarea atenţiei, dezvoltarea motricităţii generale, coordonarea ochi-mână, conectarea părinte-copil, crearea de energie pozitivă.
O altă categorie de jocuri sunt cele care stimulează creativitatea. E important ca şi părintele să participe la ele:
- Desenul/pictura, dar ca să fie distractiv se pot alege teme mai interesante (pictăm flacoanele, desenăm într-o revistă imaginile cu oameni - le adăugăm cercei, mustăţi, freze noi) sau locuri atractive de construit atelierul de creaţie (de exemplu, sub o masă)
- Confecţionarea de haine din şerveţele pentru păpuşi
Beneficii: dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii, stimularea motricităţii fine, relaxarea.