Creştini din întreaga lume sărbătoresc pe 25 decembrie Naşterea lui Iisus Hristos, cea mai iubită sărbătoare.
Tradiţia românească spune că în prima zi de Crăciun, copiii umblă cu steaua, dar nu mai colindă. Cu coroane de hârtie colorată pe cap, ei intră în rolul de colindători sau crai şi merg din casă în casă, pentru a vesti naşterea Mântuitoriului.
Tot în această zi, copiii şi tinerii pun în scenă Viflaimul, o străveche piesă de teatru născută în satele româneşti, cu temă sacră. Personajele principale sunt Iosif, Maria, Irod, doi păstori, cei trei crai de la răsărit, îngeri. Cei care îi joacă denunță asuprirea și exploatarea, satirizând aroganța, minciuna, ipocrizia, nepăsarea și lipsa de omenie a celor bogați față de cei săraci.
Superstiţii de Crăciun
Sărbătoarea naşterii lui Iisus este şi una cu multe credinţe populare, care au dăinuit peste ani. Se spune că, pentru a avea noroc tot anul trebuie să faci măcar un cadou și să îți împodobești casa cu crenguțe de vâsc.
În dimineaţa de Crăciun e bine să ne spălăm cu apă curată, luată dintr-un izvor sau fântână în care punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.
O superstiție populară este legată de vremea din aceasta zi. Astfel, dacă în ziua de Crăciun ninge, se crede ca în cea de Paște va fi vreme frumoasă. Totodată, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor.
În această zi, nu se face curățenie și nici nu se aruncă gunoiul, considerându-se că va fi alungat norocul.
Crăciun în pandemie
Cert este însă că sărbătoarea nu este la fel de veselă ca în alţi ani. Omenirea întreagă încă se confruntă cu pandemia de Covid-19, aşa că autorităţile i-au îndemnat pe români să rămână acasă de Crăciun, doar cu membrii familiei cu care împart acelaşi acoperiş.
Totodată, sunt în vigoare restricţii de circulaţie pe timpul nopţii, între orele 23 şi 5, dar şi pe timpul zilei, pentru grupuri mai mari de şase persoane. Mesele festive, petrecerile, aniversările sunt interzise, indiferent unde se ţin.