Staţiunile balneoclimaterice Băile Felix şi Băile 1 Mai au fost decenii întregi perlele Bihorului. Apele calde, unice în Europa, vindecă reumatismul şi multe alte afecţiuni, făcând ca staţiunile să fie mai cunoscute pe continent chiar decât Oradea.

De câţiva ani, însă, Băile sunt pe moarte. O spune unul dintre primii specialişti care au studiat zăcământul de apă geotermală, biochimistul Ludovic Gilău, acum pensionar. Încă din anii ’70, profesorul şi colegii săi au dovedit că orice creştere a consumului va deregla zăcământul, dar după căderea comunismului nimeni n-a mai ţinut cont de părerea specialiştilor. BIHOREANUL vă prezintă, în exclusivitate, cum au dovedit cercetătorii, în urmă cu cinci decenii, că apa geotermală trebuie exploatată cu măsură.

Secret de stat

În 1974, secretarul general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, cel care conducea de fapt întreaga ţară, a cerut ca oamenii de ştiinţă să cerceteze zăcămintele naturale de pe tot teritoriul României. Trebuiau să lucreze însă în secret, ca nu cumva duşmanii din exterior să afle ce bogăţii aveam. "Pe atunci predam la Institutul Pedagogic din Oradea, unde rector era Ioan Alexandru Crişan. Acesta mi-a propus să formez un grup care să facă studii geotermale", povesteşte BIHOREANULUI profesorul universitar Ludovic Gilău, acum retras la pensie.

Aşa s-a format o echipă de geologi, chimişti şi biologi, cu misiunea să cerceteze zăcămintele termale din întreaga Câmpie de Vest. Toţi au semnat contracte de cercetare cu Ministerul Minelor, Petrolului şi al Geologiei, desfăşurate prin Întreprinderea de Foraj şi Lucrări Geologice Speciale Oradea. "Toate rezultatele cercetării le-am predat acestor beneficiari", spune Gilău. Li s-a interzis explicit să comunice şi altora informaţiile pe care le obţineau, considerate secrete de serviciu.

Lac secat

Când echipa orădeană şi-a început munca se ştiau foarte puţine despre apele termale din nord-vestul ţării. "Am avut doar nişte informaţii din anii interbelici, când s-au mai făcut nişte studii biologice şi chimice", explică Gilău. Profesorul a studiat chimismul apelor geotermale, dar era la curent şi cu rezultatele obţinute de colegi, fiind numit coordonator al cercetărilor.

Cercetările i-au confirmat că apele sunt vindecătoare, graţie combinaţiei între substanţele minerale pe care le conţin şi temperaturilor lor ridicate. A dovedit, însă, şi aspecte inedite. "Am stabilit că apa termală de sub Oradea are 1 gram pe litru mineralizaţie, iar cea din Felix 0,5", spune profesorul. Asta i-a confirmat teoria că cele două zăcăminte comunică între ele, apa din Băi fiind de fapt apă "orădeană" urcată într-un strat superior şi amestecată cu apă freatică. Totodată, chimistul a cercetat vârsta apei din staţiuni, stabilindu-i o vechime de minim 35.000 de ani.

Studiul echipei orădene a presupus şi realizarea unui foraj în spatele gării din Rontău, la nici 2 kilometri de Lacul Ochiul Mare din Băile 1 Mai, unde creşteau cele trei specii unicat în Europa - nufărul termal, melcul termal şi peştele Roşioara lui Racoviţă. "După ce am făcut forajul am avut o surpriză extrem de plăcută, constatând că apa debita, în curgere liberă, 120 litri pe secundă. Câteva zile mai târziu a venit şi surpriza neplăcută: nu mai debita Ochiul Mare", spune Gilău. Explicaţia? Noul foraj, cel artificial, provocase secarea completă a izvorului lacului.

Echilibrul salvator

Echipa lui Gilău a constatat imediat dispariţia apei termale şi din celelalte foraje, inclusiv în cel mai vechi din Băile Felix, denumit Balint, despre care nu se ştia să mai fi secat vreodată. "A fost o panică totală, au venit în teren şi factorii de răspundere politici, oficiali de la Minister...", îşi aminteşte profesorul.

Ca să repare dezastrul, specialiştii au redus debitul tuturor forajelor până când au găsit echilibrul, adică nivelul de consum la care în celelalte foraje reîncepea să curgă apă. "Am constatat că la o exploatare de 30 litri pe secundă se stabileşte un echilibru natural. Şi-au revenit şi izvorul Ochiul Mare, şi Balint. În concluzie, se puteau exploata raţional doar 30 l/s", arată Gilău. Specialiştii au mai tras o concluzie importantă: lacul Ochiul Mare reprezintă un punct de referinţă pentru zăcământul de apă termală de sub staţiuni, orice scădere a debitului semnalând că întreg rezervorul subteran este afectat.

Ludovic Gilău a coordonat echipa de cercetare până în 1987, când a şi părăsit Institutul Pedagogic. După decembrie 1989, studiul s-a oprit, la fel şi preocuparea pentru apa termală din subteran, orice altă preocupare decât exploatarea ei necontrolată. Efectele? În prezent lacul Ochiul Mare nu mai există, iar rezervaţia naturală Peţea a dispărut aproape complet, în ultimii 4 ani...

De 10 ori mai mult

Cauza acestui dezastru trebuie căutată la începutul anilor 2000, când Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a vândut mai multe licenţe de exploatare a apelor termale în Băile Felix şi 1 Mai. Contractele sunt secrete, deci nu se ştie câtă apă consumă cei care au obţinut licenţe.

Se cunoaşte un singur detaliu, comunicat de reprezentanţii Agenţiei în ultimii 4 ani: că limita maximă de consum ar fi de 300 litri pe secundă pe întreaga zonă Oradea şi Băile Felix-1 Mai. Informaţie ce demonstrează singură iresponsabilitatea autorităţilor. Căci e vorba de un nivel de 10 ori peste limita maximă stabilită de cercetători în anii ’70-’80! Culmea, oficialii ANRM susţin că el ar fi fost stabilit tocmai în baza vechilor studii, singurele făcute până acum.

Anul trecut, la comanda Agenţiei, Asociaţia Hidrogeologilor din România a început un nou studiu asupra zăcământului geotermal, iar primele concluzii prezentate public confirmă ce spune şi Gilău: în cele două staţiuni se consumă mult peste capacitatea naturală de refacere a zăcământului. Specialiştii de azi s-au ferit, însă, cel puţin deocamdată, să dea şi cifrele care descriu dezastrul.

Începutul catastrofei

După cum se ştie, în afara forajelor autorizate, există o întreagă reţea locală de exploatare clandestină a apei termale, aparent imposibil de depistat şi sancţionat. Prin foraje ilegale, resursa naturală e folosită de multe gospodării şi pensiuni ca sursă de alimentare cu apă caldă sau de încălzire, fără ca nimeni să-şi pună măcar problema reinjectării apei utilizate în zăcământ.

Ludovic Gilău este convins că, pe fondul disoluţiei autorităţii statului, de 25 de ani nimeni nu mai ţine cont de nicio limită în exploatarea apei termale. "S-au săpat foraje în prostie, mai mult sau mai puţin legale, care au schimbat echilibrul zăcământului!", acuză profesorul. Ceea ce, spune el, va duce la un adevărat dezastru. "Dispariţia lacului cu nuferi e doar începutul catastrofei. Peste foarte puţină vreme nu va mai fi apă geotermală deloc în Băi, căci consumul a fost mai mare decât capacitatea naturală de refacere a zăcământului".

Viitor sumbru

În opinia profesorului, singura soluţie ar fi sistarea drastică a consumului de apă geotermală şi un studiu aprofundat al zăcământului, pentru a i se determina capacitatea de refacere. Când zăcământul va fi iar plin, autorităţile ar trebui să restabilească un debit maxim, iar apoi să se asigure că este respectat. Altminteri, precum un rezervor complet stors, zăcământul nu va mai avea de unde să alimenteze forajele, iar în acel moment va dispărea însăşi raţiunea de a fi a celor două staţiuni.

Cât timp i-ar lua zăcământului să se refacă, dacă printr-o minune exploatarea iraţională ar înceta, nimeni nu poate spune. Cert e că turiştii au mari şanse ca, nu peste mult, să se bălăcească în Băile Felix sau 1 Mai în apă încălzită. Iar şefii ANRM se vor putea lăuda că au autorizat distrugerea, în doar câţiva ani, a unei creaţii unice, pe care natura a făcut-o în câteva milenii...

VECINI PRECAUŢI
Reinjectarea, literă de lege în Ungaria

România este a treia ţară din Europa cu potenţial geotermal, după Grecia şi Italia, dar vecinii din Ungaria ne întrec, de departe, la exploatarea acestei resurse. Mult mai pricepuţi în combinarea efectelor terapeutice ale apei termale cu cele de agrement, băile termale maghiare au şi obligaţii mult mai stricte. Ministerul Energiei din Ungaria nu permite decât exploatarea sustenabilă a apei geotermale, ceea ce înseamnă că, în mare proporţie, apa folosită este şi reinjectată. Scutiţi sunt, deocamdată, doar fermierii care folosesc apa termală la încălzirea serelor, dar din 30 iunie 2015 şi aceştia vor fi obligaţi să aibă sonde de reinjecţie. Societăţile comerciale care exploatează apa termală în scopuri curative sunt obligate şi să o epureze înainte de a o reinjecta. O altă diferenţă esenţială faţă de România este că oficialii maghiari sunt preocupaţi constant de bogăţia termală, astfel că periodic se realizează studii privind volumul zăcămintelor.