Cu un ochi au râs, iar cu celălalt au plâns. Aşa şi-au descris ziua membrii Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport din cadrul Universităţii din Oradea, care marţi la prânz l-au condus pe ultimul drum pe unul dintre fondatorii specializării Geografie la Universitatea din Oradea, profesorul Gheorghe Măhăra, decedat sâmbătă, la vârsta de 75 de ani.

Înainte de înmormântarea profesorului, geografii orădeni au participat însă la un eveniment programat dinainte de vestea decesului, lansarea volumului „Crişana-Maramureş. Atlas geografic al patrimoniului turistic”.

Pentru turismul rural adevărat

Coordonat de decanul facultăţii, profesorul Alexandru Ilieş, albumul poartă semnăturile a 35 de autori, cadre didactice ale facultăţii şi alte personalităţi reprezentative din domeniu, precum actuali ori foşti directori de muzee ale satului din regiunea aleasă. Totodată, un capitol este semnat de cunoscutul solist Grigore Leşe.

„De ce Crişana, de ce Maramureş? Sunt două provincii istorice care înglobează foarte multe resurse, foarte multe elemente de patrimoniu rural mai ales, unele încă nealterate, unele care mai pot fi salvate şi care cred că pot să fie o carte de vizită pentru ceea ce înseamnă turismul rural adevărat”, a explicat, la lansarea volumului, decanul Alexandru Ilieş.

Cartea este una complexă: conţine pagini de istorie ale regiunii, numeroase hărţi (pornind de la o hartă dacică până la hărţi ale solurilor, ale ariilor protejate ori ale confesiunilor religioase), dar şi prezentări detaliate ale patrimoniului popular. Astfel, cititorii află care sunt porturile populare specifice în satele crişene şi maramureşene, cum arată bisericiile de lemn din această regiune ori ce tezaur uman există aici, adică ce personalităţi au dat lumii Crişana şi Maramureşul.

Prea bogaţi ca să ştim...

Vorbind despre volum, profesorul Nicolae Josan a spus că este un excelent mijloc de promovare turistică. „Este o greşeală să se creadă că turismul este al economiştilor. Ca să ajungem la bani, trebuie să ne promovăm valorile”, a spus Josan. „Acest atlas este un document de o valoare fantastică peste ani, cei ce urmează să vadă ce avea România. Fiindcă s-ar putea ca unele din aceste valori să dispară”, a mai spus profesorul. Josan s-a adresat apoi preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Cornel Popa, prezent la lansare, căruia i-a spus că trebuie să aibă la îndemână această lucrare.

La rândul său, profesorul Martin Olaru, de la Universitatea de Vest din Timişoara, prezent la eveniment, a spus că de când circulă printre geografii români, volumul pregătit de specialiştii orădeni a născut „o oarecare invidie”. „Pentru că întotdeauna orădenii au fost cu un pas în faţa celorlalţi geografi din ţară”, a explicat Olaru. Un alt invitat din afara Oradiei, profesorul Nicolaie Hodor de la Universitatea Babeş Bolyai, a spus despre atlas că este necesar şi pentru a ne aduce aminte ce tezaur avem. „Noi suntem foarte bogaţi, chiar extraordinar, dar nu ştim asta. Trebuie să vină alţii să ne înveţe”, a spus Hodor.

Regionalizarea dorită

Invitat să ia cuvânt, preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa, le-a recunoscut celor prezenţi că, în urmă cu doi ani, când se discuta intens despre regionalizarea României, împreună cu decanul Ilieş a lucrat la varianta de regionalizare trimisă la Bucureşti, care propune ca Bihorul să facă parte din regiunea Crişana-Maramureş. „Nu ştiu ce va fi şi cum se va concretiza, dar avem datoria să luptăm pentru o asemenea regionalizare”, a spus Popa.

Totodată, preşedintele a mai recunoscut că a purtat discuţii cu geografii şi pentru înfiinţarea în Bihor a unui muzeu al satului, ce ar putea fi realizat în Băile 1 Mai.

Atlasul lansat marţi este bilingv, român-englez, şi se găseşte deocamdată în bibliotecile din ţară, inclusiv în cea a Universităţii din Oradea. Pe viitor, a spus Ilieş, va apărea însă şi într-o formă digitală online.