Directorul general al Administraţiei Imobiliare Oradea (AIO) nu etalează imaginea clasică a unui şef din Primărie. Are 33 de ani, a studiat electrotehnica, e un împătimit al pescuitului şi activ pe reţeaua de socializare Facebook. În acelaşi timp, se bucură totuşi de o reputaţie de şef priceput şi dur. Spune despre propria funcţie că are părţi frumoase, dar şi că provoacă un stres aproape continuu.

Mai sunt doar 10% din locuinţele din 1996

- Cum aţi ajuns director la AIO?

- Prin promovare temporară din funcţia de şef al serviciului Planificare Investiţii Imobile, în martie 2010. Sunt de 4 ani funcţionar public în Primărie, după ce anterior am lucrat în telecomunicaţii.

- Care e acum zestrea oraşului?

- Avem 1.628 de locuinţe, din care fond de stat 1.026, iar ale municipiului 86, plus 203 apartamente ANL. Avem 244 spaţii cu altă destinaţie, 49 de cabinete medicale şi 86 de unităţi de învăţământ. Administrăm cam 770 hectare de terenuri, 796 de străzi, 6 pasaje subterane şi 37 de poduri şi podeţe. Mai avem pieţe agro-alimentare, parcuri, ştranduri, grădina zoologică, spaţiile verzi, parcări, locuri de joacă pentru copii, baze sportive.

- Până acum 3 ani vânzarea proprietăţilor oraşului era "politică oficială". Ce s-a înstrăinat?

- Tot ce s-a vândut a fost în baza unor legi, precum cea privind vânzarea spaţiilor comerciale, unde exista obligaţia de vânzare, indiferent cine conducea Primăria sau cine le cerea. Pe această lege s-au vândut aproximativ 300 de spaţii. În ultima vreme, am dat doar 3 spaţii pe această procedură. Mai e Legea 112, care spunea că toţi chiriaşii din locuinţele fond de stat puteau să le cumpere, aşa că numărul acestor locuinţe a scăzut de la aproximativ 10.000 în 1996 la puţin peste 1.000. În ultimul an ne ocupăm cu mare atenţie de patrimoniu şi vindem doar strictul necesar. În 2010 s-au vândut 27 de locuinţe, între care 4 apartamente ANL.

- La ce folosesc terenurile pe care le deţine municipalitatea?

- Pentru a produce venituri, pentru realizarea de străzi, poduri, campusuri. Cu ele asigurăm teren pentru construcţia de locuinţe prin programul ANL şi putem da parcele pentru tineri.

Oradea, model pentru oraşele mari

- Ce soluţii are Primăria pentru problema faţadelor, acum, că taxa specială de la proprietarii imobilelor din centru e suspendată?

- Taxa o putem separa de AIO, de noi ţine doar regulamentul de sprijin financiar pentru cei care locuiesc în centru, prin care îi susţinem cu sume rambursabile fără dobândă din care să plătească partea lor de cheltuieli pentru reabilitare. Suntem prima primărie din ţară care a conceput un astfel de regulament, exemplul nostru urmând a se implementa în Constanţa şi Timişoara. Ne-a sunat şi arhitectul Bucureştiului pentru schimb de opinii pe această temă. Vom încerca să continuăm investiţiile în fiecare imobil unde municipalitatea este coproprietar, până la limpezirea situaţiei juridice a regulamentului. Vom licita inclusiv lucrarea din Piaţa Unirii 5, unde lucrările au început, cu menţiunea că ne vom implica şi în bunul mers al lucrării. Banii îi vom recupera în timp, prin contracte de finanţare individuală.

- Ce se putea face din banii strânşi din taxa de faţade?

- S-ar fi constituit un fond din care s-ar fi sprijinit întocmirea proiectelor de reabilitare a clădirilor, iar o parte se putea direcţiona către AIO pentru acordarea de ajutoare financiare cetăţenilor care nu au dintr-o dată toţi banii necesari pentru reabilitare.

Noi ANL-uri, la mâna Elenei Udrea

- Cum se cumpără apartamentele ANL? La ce preţuri?

- Apartamentele din Ştefan cel Mare au fost scoase la vânzare anul trecut, şi sper că într-o lună se vor putea scoate şi cele din Decebal. Preţul unic pe ţară este 407 euro pe metrul pătrat, stabilit printr-un ordin al ministrului Dezvoltării şi Turismului. Cine nu cumpără rămâne în chirie, dar începând din acest an vom încerca să majorăm tariful cu 3-4 procente.

- Se vor mai construi alte blocuri ANL?

- De doi ani am pus la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale un teren în Calea Aradului, administraţia locală asigurând tot ce era în sarcina ei, inclusiv proiectul de reţele pentru utilităţi. Avem inclusiv autorizaţia de construire. Restul depinde de Minister.

- Câţi orădeni aşteaptă o locuinţă de la municipalitate? Are Primăria să le dea apartamente?

- Avem 245 de solicitări, iar pentru ANL-uri aproximativ 600. Un lucru foarte important sunt cererile de la chiriaşii proveniţi din imobilele restituite în baza Legii 10, în număr de 209. Îi considerăm prioritari, dar foarte greu reuşim să le asigurăm locuinţe. Avem o medie de repartiţie de 100 de locuinţe pe an.

Preocupare pentru şcoli

- Care este situaţia campusului şcolar, în construcţie lângă Biblioteca Judeţeană?

- Se lucrează la şarpantă, parterul, etajul I şi II fiind finalizate "în roşu". Suntem în grafic. Eu sper că în toamnă Colegiul Economic Partenie Cosma se mută acolo.

- În ce stare sunt şcolile, grădiniţele şi creşele din Oradea?

- În proporţie de 80%, într-o stare destul de bună. În ultimii ani, din 16 unităţi de învăţământ gimnazial la 14 s-au făcut reparaţii capitale, iar din 43 de grădiniţe, la 25. În 2011 ne-am propus să construim o grădiniţă pe strada Liszt Ferenc şi să facem reparaţii capitale la alte cinci grădiniţe. În sistemul de învăţământ liceal, din 22 de licee şi colegii, la 13 am făcut reparaţii capitale. La toate unităţile de învăţământ administrate de AIO sunt executate anual lucrări de reparaţii. În plus, avem şi unităţi cuprinse în proiecte cu fonduri europene.

- Apropo de şcoli, până la urmă care a fost explicaţia consumului uriaş de apă, chiar şi în vacanţă, de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul?

- Organele abilitate care au cercetat situaţia susţin că existau defecţiuni la racorduri. Oricum, pentru o mai bună gestionare a veniturilor şi investiţiilor, din noiembrie, în consiliile de administrare ale fiecărei unităţi de învăţământ au fost numiţi reprezentanţi ai municipalităţii şi urmează ca o altă comisie mixtă să verifice foarte atent starea tehnică a tuturor şcolilor, dar şi consumurile.

Parcarea etajată, în curând

- Ce şanse are să devină realitate parcarea etajată din spatele Tribunalului?

- Sunt foarte încrezător că în viitorul apropiat se va materializa acest proiect. Suntem în discuţii cu anumite companii interesate. Sper că în acest an se va lucra la proiect.

- Primăria predă locurile de parcare dintre blocuri asociaţiilor, ca acestea să le dea mai departe locatarilor prin licitaţii. Dar ce se întâmplă în zonele unde sunt 10 locatari pe un loc de parcare amenajat?

- Nu intenţionăm să repartizăm locuri de parcare decât în zone în care administraţia a investit. Am avut multe cazuri unde, prin demolare de garaje sau ridicarea maşinilor abandonate, din 60-70 de locuri de parcare am făcut 180, rămânând şi spaţiu verde şi locuri de joacă. În acest an, încercăm să repartizăm circa 1.000 de locuri în Nufărul, Rogerius şi Ioşia-Cazaban.

- Administrarea parcărilor a devenit o sursă bună de venituri, iar metodele de plată sunt tot mai moderne. Ce urmează?

- E important ca omul să aibă cât mai multe modalităţi de plată: dacă nu are fise, are telefon mobil; dacă nu are telefon, are cardul, iar dacă nu are cardul emis de Primărie, are cardul personal. Nu am dorit introducerea de parcometre la care plata se face cu bancnote, pentru că se vandalizează, iar pentru 50-100 de lei existenţi în parcometru s-ar putea distruge un echipament scump.

În luptă cu Lele

- Ce s-a întâmplat în cazul ex-procurorului Alexandru Lele, pe care l-aţi prins că şi-a măritat mama cu vecinul foarte bătrân ca să pună mâna pe apartamentul acestuia?

- (Citeşte dintr-un document) În cauza care face obiectul unui dosar în instanţă, reclamanta Babău Ana a solicitat instanţei să dispună AIO transferarea în favoarea ei, ca soţie supravieţuitoare, a contractului de închiriere asupra imobilului aflat în administrarea noastră. Instanţa a respins cererea şi a dispus atât constatarea încetării contractului de închiriere, cât şi evacuarea reclamantei din imobil. Sentinţa nu e definitivă, există posibilitatea exercitării căii de atac.

- Au venit oameni cu şpagă la dumneavoastră?

- N-am dat ocazia nimănui să încerce să vină cu şpagă.

- Veţi rămâne la Primărie sau plecaţi director la Siemens?

- Rămân în Primărie, deocamdată. Aceasta e decizia mea.

CINE ŞI CUM
Caracterizări în trei cuvinte

Ilie Bolojan - Ambiţios, inteligent, corect, curajos

Marcel Boloş - Vizionar, isteţ

Gavrilă Ghilea - Nu îl cunosc suficient

Petru Filip - Nu îl cunosc nici pe dumnealui

Rozalia Biro -  Ambiţioasă, sociabilă, inteligentă, vizionară