Deşi preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică Munţii Apuseni, Mihai Togor, acuza că amenajarea promenadei de pe malurile Crişului Repede duce la eutrofizarea râului, adică la formarea unei vegetaţii excesive care consumă oxigenul din apă, şeful Administraţiei Bazinale Ape Crişuri, Pasztor Sandor, susţine că lucrurile nu stau aşa.
"Noi nu am aruncat pământ în Crişul Repede ci, din contră, am săpat în albie. Problema e că trecem printr-o perioadă de semi-secetă, iar Crişul, în loc să aibă debitul normal de 12-15 metri cubi pe secundă, are doar 8 metri cubi", explică Pasztor.
Scăderea debitului e cauzată de faptul că în bazinele de acumulare din amonte de oraş se reţine apa, astfel încât să existe un stoc de apă, dacă în lunile următoare seceta persistă.
Prim-comisarul Gărzii de Mediu Bihor, Călin Mocan, confirmă varianta ABA Crişuri şi spune că scăderea debitului se datorează exclusiv temperaturilor ridicate şi ploilor puţine.