Crişul Repede poate deveni un loc de mişcare nu doar pentru pietonii care se plimbă pe maluri, ci şi pentru cei care îl "încalecă" în ambarcaţiuni fără motor. În bărci pneumatice sau cu vâsle, orădenii ar putea să se plimbe pe apă, dar se lovesc de opoziţia pescarilor, nemulţumiţi că sportivii alungă peştele. Soluţia? Un regulament care să-i împace pe toţi.
Plimbare pe apă
Legea Apelor permite accesul pe râuri pentru ambarcaţiuni fără motor, iar tronsonul orădean al Crişului Repede este perfect pentru o plimbare cu caiacul, spun cei care l-au testat deja. "Parcurgerea este uşoară şi plăcută, cu excepţia pragurilor. Acolo se moare, fără o coborâre amenajată", spune Istvan Pinter (foto), şeful Serviciului Salvamont-Salvaspeo Bihor şi, totodată, practicant al sportului cu caiac.
În oraş sunt patru praguri pe Criş şi niciuna n-are un tobogan, deşi ABA Crişuri ar fi trebuit să facă asemenea amenajări, dacă nu cu gândul la sportivi, atunci pentru ca peştii să poată înota şi în amonte. Dacă evită aceste coborâri, oricine ar putea să se dea cu o ambarcaţiune pe Criş, zice Pinter. "Este nevoie doar de o cască şi vestă. Util este şi un costum de neopren, că nimeni nu e apărat de şocul termic dacă la 40 de grade cade în apă", explică salvamontistul.
Pescari agresivi
Fostul consilier local şi judeţean Sebastian Lascu (foto) s-a dat şi el cu caiacul pe Criş şi confirmă că experienţa a fost plăcută. "E o formă de mişcare în natură", zice el. Totuşi, nu ar vrea să o repete, din pricina pericolelor de pe mal. "Ultima dată când am ieşit era să fiu linşat de pescari".
Pe motiv că peştii sunt speriaţi de caiacişti, undiţarii se enervează când văd ambarcaţiunile. "Mai ies doar când e prohibiţie la pescuit, că de prea multe ori am fost trimis la mama", zice şi Pinter.
Doi pescari au fost agresivi şi cu elevii Liceului German care, recent, s-au dat pe Criş cu o barcă făcută din PET-uri. Mai jos de Podul Sf. Ladislau, un pescar a vrut să arunce cu pietre după liceeni, deranjat că-i alungă capturile. "Primăria şi ABA Crişuri ar trebui să stabilească un regulament, să nu mai apară astfel de conflicte", este convins Lascu.
Soluţii sunt
Consilierul local PNL Ionuţ Tirla i-a propus deja primarului Florin Birta să susţină un astfel de regulament pentru Crişul Repede. "A fost deschis la propunere şi acum aştept răspunsuri de la Arad şi Timişoara, să văd acolo cum au reglementat primăriile", zice Tirla. "Pe lângă hidrobiciclete, am putea avea pe Criş centre de închirieri caiace şi paddleboard, s-ar putea organiza mini-competiţii. Nu afectează natura, dar ar atrage orădenii spre o zonă care nu este suficient fructificată", spune consilierul.
În favoarea propunerii lor, susţinătorii sporturilor nautice aduc exemple din străinătate. "În Slovenia există un program clar: până la ora 9 dimineaţa au exclusivitate pescarii, între 9 şi 18 cele două grupuri trebuie să coopereze, iar după ora 18 iar e timpul pescarilor", zice Pinter.
O altă soluţie ar fi ca râul să fie împărţit pe tronsoane. "În zona ştrandului Ioşia, care va fi reabilitat, ar putea fi o zonă exclusiv pentru agrement", crede Tirla.
Pescarii sportivi, de-acord
Ideea unui regulament este acceptată şi de pescari, chit că, spun ei, în realitate sportivii au mai mult acces la râu. "Mai mult de jumătate de an, pescuitul în oraş nu este permis, pentru că de la 1 noiembrie până pe 15 martie e interzis să pescuieşti la 500 de metri de poduri cu minimum un picior în apă, şi mai sunt două luni de prohibiţie generală, de obicei în aprilie-iunie", zice Andrei Togor (foto), şeful Asociaţiei Pescarilor Sportivi Aqua Crisius.
Pescar experimentat, acesta afirmă că n-a fost niciodată deranjat de ambarcaţiuni. "Din păcate, genul de pescar cu flaconul de bere alături e cel care dă cu piatra. Şi este tot mai prezent. Pentru a preveni conflictele, cel mai elegant ar fi să se delimiteze un tronson pentru sporturi care presupun intrarea în apă", spune Togor, amintind că în zona Silvaş, un loc frecventat pentru scaldă, pescarii nu se bagă. "Dacă acolo se poate şi fără regulament, sigur putem ajunge la un consens".
Primarul Florin Birta se declară la rându-i un susţinător al ideii. "Crişul nu este rezervat nimănui. Trebuie să copiem un model care funcţionează în străinătate, la fel ca la parcări, nu trebuie să inventăm noi roata", zice edilul. Ţinând cont că toţi entuziaştii ideii sunt dispuşi şi să contribuie cu expertiza pe care o au, pare doar o chestiune de timp până când orădenii vor putea ieşi la plimbare pe Criş cu bărci şi caiace.
VOCEA STRĂZII
Are nevoie Oradea de un regulament pentru practicarea sporturilor în râul Crişul Repede?
Prefer să rămână cum este, zona din jurul Crişului este foarte populată. Unde mai înoată peştii dacă toţi orădenii merg pe Criş?
Naty Orszag
Eu fac ture pe Criş primăvara, nivelul apei fiind mai mare şi pescari mai puţini. Dar ar fi benefică o soluţie de acest gen, o susţin.
Anton Bolcaş
Foarte bună ideea, chiar ar trebui o zonă de agrement unde să fie permise activităţi de acest fel în apele Crişului Repede.
Mihai Barna
Nu e o activitate care să deranjeze, prin gălăgie. Praga are cel puţin două astfel de locuri şi e plăcut şi numai să te uiţi la sportivi.
Ana Kortis
Pe Criş poţi să arunci o piatră de pe un mal pe celălalt, nu e suficient de lat. Dacă ar fi mai lat, nu i-ar deranja cu nimic pe pescari.
Gergely Erno
Evident că vrem plimbări pe placă sau cu caiacul. Sporturile de apă ar trebui încurajate şi susţinute cât mai mult.
Vlad Mihalca