Ministrul bihorean al Dezvoltării, Cseke Attila, a propus oficial un proiect de act normativ pentru eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică, formată în fiecare județ din reprezentanți ai consiliilor județene, Prefecturii, Poliției, ISU, Jandarmeriei, Corpului Polițiștilor și societății civile, plătiți cu până la 20% din indemnizațiile președinților de CJ-uri.
Încă înainte de a deveni premier, Ilie Bolojan afirma că „dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic” în afara economisirii unor sume importante.
„Cură de slăbire a statului”
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat, spre dezbatere publică, un proiect de act normativ prin care propune eliminarea indemnizațiilor membrilor Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (ATOP), a anunțat miercuri ministrul Cseke Attila.
Potrivit unui comunicat al Ministerului, „este prima măsură propusă de minister de la învestirea noului Guvern din această săptămână, care vine în sprijinul reducerii costurilor administrației publice cu aproape 22 milioane de lei pe an, 5,4 milioane de lei pentru restul anului curent, după ce ar intra în vigoare actul normativ propus”.
„Eficientizăm administrația publică centrală și locală și reducem costurile serviciilor publice. Avem nevoie de servicii publice de calitate oferite cetățenilor, dar și de o cură de slăbire a statului”, a transmis ministrul Cseke Attila.
Propunerea de act normativ prevede ca, începând de la 1 septembrie 2025, activitatea desfășurată în plen și în comisii de către membrii ATOP să fie neremunerată.
Încă înainte de a fi nominalizat și învestit la conducerea Guvernului, Ilie Bolojan, exemplifica ATOP ca structură inutilă și consumatoare de resurse financiare. „Dacă mâine se desființează ATOP nu se va întâmpla absolut nimic, doar că acolo 15-20 de oameni primesc o indemnizație lunară care poate să fie până la 20% din salariul președintelui de consiliu județean. Deci împărțiți la cinci, înseamnă că patru posturi de președinți de consiliu județean, în fiecare județ, se pot reduce de pe o zi pe alta”, spunea Bolojan la începutul lunii.
Cum toacă banii ATOP-urile
ATOP este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se organizează și funcționează la nivelul municipiului București și al fiecărui județ, și a cărui activitate se desfășoară în interesul comunității, în scopul asigurării bunei desfășurări și sporirii eficienței serviciului poliției locale din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează.
Înființate cu două decenii în urmă, ATOP-urile ar avea menirea să asigure buna desfășurare și sporirea eficienței serviciilor Poliției, Pompierilor, Jandarmilor, Poliției locale. De menționat că membrii ATOP nu adoptă hotărâri și nu emit decizii, ci doar semnează informări către plenul Consiliului Județean, care nu se dezbat și nici nu se supun vreunui vot.
Membrii ATOP-urilor se întâlnesc în ședințe ordinare trimestrial, deci de patru ori pe an, și în ședințe extraordinare „de câte ori este nevoie”, astfel că prin participarea la aceste ședințe sunt efectuate cheltuieli însemnate de la bugetele locale, arată comunicatul Ministerului Dezvoltării. „De exemplu, în unele județe, în anul 2024 au avut loc 4 ședințe ordinare de plen, câte una pe trimestru, și 9 ședințe extraordinare”. Tot potrivit Ministerului, „în unele județe, un membru ATOP primește 3.285 lei net pentru o singură ședință lunară, ceea ce duce la un fond lunar de 50.000 lei și un buget anual de 600.000 lei pentru această structură, pe județ, sume foarte mari în raport cu indicatorii economici ai județului. De asemenea, diferențele între județe sunt semnificative, variind între 400-500 lei și câteva mii de lei, fără un criteriu unitar de stabilire a acestor valori sau a activității depuse de membrii ATOP”.
În Bihor, 15 membri
În Bihor, ATOP are 15 membri, dintre care 6 consilieri județeni (patru de la PNL și câte unul de la PSD și UDMR), trei „reprezentanți ai comunității” (votați tot de Consiliul Județean), unul al Corpului Național al Polițiștilor, plus șefii Inspectoratelor Județene de Poliție, de Jandarmerie și pentru Situații de Urgență, precum și unul al Prefecturii.
Pentru fiecare ședință, aceștia încasează nivelul minim de indemnizație prevăzută de lege, adică 10% din indemnizația președintelui CJ Bihor, ceea ce înseamnă 2.191 lei/ședință. Un calcul sumar arată că, anual, pentru remunerarea lor la nivelul județului se cheltuie peste 131.000 lei doar pentru ședințele ordinare (o dată pe trimestru).
De la înființarea ATOP-urilor, însă, în urmă cu două decenii, membrii ATOP Bihor au fost remunerați și cu nivelul maxim permis de lege, de 20% din indemnizația președintelui CJ Bihor, suma fiind înjumătățită doar din 2020, la propunerea titularului de atunci al funcției, Ilie Bolojan.