Premierul Florin Cîţu, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au prezentat, miercuri, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un document întins pe 1.200 de pagini, trimis oficial la Bruxelles în cursul zilei de luni.

Potrivit Digi24.ro, site care publică pe larg declaraţiile acestora, România va primi 29,2 miliarde de euro prin PNRR, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi şi 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Banii trebuie accesaţi până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanţate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026, arată sursa citată, în caz contrar, sumele trebuie returnate.

"Este vorba despre 29,2 miliarde de euro bani care pot fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, vom renova zeci de spitale, vom construi sute de şcoli şi de creşe. Vom avea un spital nou construit până în 2024. Este o premieră. Este foarte important pentru această guvernare să construiască spitale", a declarat Florin Cîţu.

Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie.

Conform sursei citate, prim-ministrul a declarat că România a decis să acceseze şi partea de împrumuturi din PNRR pentru a acoperi nevoia de investiţii, precizând şi că împrumuturile sunt luate la o dobândă foarte mică.

"Împrumuturile luate prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică. Aproape 0%. Este dobânda la care se împrumută Germania, Spania. Pentru România este un plus că ne putem împrumuta la aceste dobânzi", a mai spus premierul.

Potrivit acestuia, sunt trei mari sectoare care primesc bani: Transporturi, Educaţie şi Sănătate. Reforma sistemului de pensii, a justiţiei, a companiilor de stat, dar şi reforma salarizării sunt alte puncte atinse.

"Prin PNRR ne asigurăm că banii care vin în România vor ajunge în toate colţurile României. Acesta este un alt principiu care a stat la baza PNRR. Toţi românii vor beneficia de aceste 29,2 miliarde de euro", a mai susţinut el. 

La rândul său, vicepremierul Dan Barna a subliniat că „acest program este gândit să nu lase pe nimeni în urmă", arătând, între altele, că 2000 de clădiri şi 1500 de blocuri vor fi renovate. De asemenea, el a amintit şi de transformarea digitală, "cartea de identitate electronică, care nu ne fură nici sufletele, nici nu ne perverteşte celulele, ci pur şi simplu ne aşează într-o logică funcţională",

La rândul său, vicepremierul Kelemen Hunor a spus că "PNRR e un proiect de ţară care în 150 de zile, după foarte multe discuţii a fost depus. Este un plan extrem de echilibrat", a subliniat el. 

Între altele, Kelemen a pus accent pe conectarea la sistemul de alimentare cu apă potabilă, colectarea apelor uzate şi tratarea acestora, arătând că planul cuprinde "peste 1600 de km de reţele de apă în localităţile cu peste 2000 de locuitori, care nu au avut acces permanent la alte fonduri", dar şi împădurirea României (45 de mii de hectare noi de pădure, 10 mii de hectare refacute), investiţii în turism şi sume importante alocate pentru Educaţie.

Ministrul Ghinea a spus, între altele, că, în PNRR, acest Guvern "s-a angajat în PNRR să aibă o nouă lege a pensiilor care să aibă o formulă predictibilă fixă bazată pe date statistice de creştere a pensiilor, să favorizăm pensiile mici acuni când aplicăm formule de creştere, să recalculăm toate pensiile". 

"În ceea ce priveşte speranţa de viaţă, vorbim de o posibilitate voluntară de a rămâne în câmpul muncii mai multă vreme. Vom generaliza această posibilitate de prelungire a rămânerii la muncă. Nu este vorba de o decizie obligatorie", a arătat el. 

Ghinea a mai vorbit, între altele, şi de "politica de descurajare a înregistrării maşinilor vechi", arătând că "nu este decisă forma în care se va întâmpla acest lucru, dar trebuie să evităm să mai fim cimitirul de maşini vechi al Europei". 

"Stagiul complet de cotizare la pensii – În acest moment, stagiul complet în România este de 35 de ani. Comisia Europeană a atras atenţia în mai multe rapoarte, pe bună dreptate, că intrarea în vigoare a acelui stagiu, de 25 de ani, aruncă imediat în aer sistemul de pensii. Să nu mai avem un stagiu fix, să legăm de anumiţi indicatori economici, dar formula exactă va fi decisă atunci când vom lucra la lege. Dacă instituim acest stagiu de 25 de ani, foarte mulţi oameni vor ieşi brusc la pensie. Impactul ar fi devastator pe bugetul de pensie. Nu va intra în vigoare această trecere bruscă la 25 de ani", a mai arătat ministrul. 

Vezi mai jos documentul complet! 

Vezi mai jos toată prezentarea făcută de reprezentanții Executivului!