Puțin peste 20 de angajați din sistemul financiar-fiscal au protestat, marți după-amiază, în fața sediului Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Oradea, nemulțumiți de proiectul noii legi a salarizării. Ei cer o grilă separată pentru finanțiști și susțin că, după pierderea sporului pentru condiții vătămătoare, veniturile unor angajați au scăzut deja cu între 600 și 1.500 lei, în timp ce noii coeficienți ar duce la diminuarea salariilor de încadrare cu aproximativ 1.000 lei.
Participanții au afișat pancarte cu mesaje precum „Grilă de salarizare distinctă în noua lege a salarizării bugetarilor!”, „Adoptați Statutul Finanțistului!” și „Finanțiști bine plătiți, bani mai mulți la buget!” sau „Guvernanți, redați demnitatea funcționarilor din sistemul instituțional MF! Cu noi vă faceți treaba!”.
La protestul organizat după orele de program, astfel încât activitatea cu publicul să nu fie afectată, au participat angajați din sistemul financiar-fiscal, inclusiv de la Antifrauda Oradea, alături de reprezentanți ai Sindicatului Național Finanțe Publice (SindFISC), ai Autorității Vamale Române și ai Cartel Alfa.
„Îi defavorizează total”
Președintele SindFISC, Nicolae-Liviu Toader, a spus că acțiunea de la Oradea este a zecea organizată în țară în ultimele două luni. „Cei prezenți aici, ca de fapt și alți colegi din întreaga țară, sunt foarte nemulțumiți de proiectul de lege, pentru că, așa cum este el la ora actuală, îi defavorizează total pe acești lucrători”, a declarat Toader pentru BIHOREANUL.
Liderul sindical susține că angajaților din Finanțe li s-a promis, încă din 2013, o salarizare diferită de cea din administrația publică generală, ținând cont de complexitatea muncii lor. Potrivit acestuia, proiectul actual nu prevede însă o grilă distinctă, iar aplicarea noilor coeficienți ar reduce salariile de încadrare și ar bloca veniturile pe viitor.
Toader a spus că un debutant din sistemul financiar-fiscal are un salariu net de aproximativ 3.500 lei, iar un angajat cu funcție de execuție, ajuns la nivel maxim, câștigă circa 6.500 - 6.700 lei net.
„Fără ei n-ar fi bani de pensii”
Nicolae-Liviu Toader (foto) a spus că nemulțumirile angajaților nu țin doar de salarii, ci și de lipsa unui statut profesional și de nerecunoașterea specificului muncii din Finanțe, Antifraudă și Vamă. „Ei sunt cei care alimentează zi de zi bugetul statului. Fără ei n-ar fi bani de pensii, n-ar fi bani de învățământ, n-ar fi bani de apărare, ordine publică”, a declarat liderul SindFISC.
Ore suplimentare neplătite
Printre nemulțumiri se numără și neplata orelor suplimentare. De altfel, pe una dintre pancartele afișate la protest scria: „Plătiți orele suplimentare, nu le considerați voluntariat!”.
Toader a dat exemplul angajaților Direcției Regionale Antifraudă Oradea, care lucrează în punctele de trecere a frontierei, alături de polițiștii de frontieră. „Polițiștii de frontieră beneficiază de ore suplimentare plătite. Colegii noștri care lucrează alături de ei nu le au plătite”, a spus liderul SindFISC.
Potrivit acestuia, orele suplimentare sunt compensate, în cel mai bun caz, cu timp liber, însă angajații nu reușesc mereu să își ia zilele libere, din cauza lipsei de personal.
Pe măsura responsabilităților
Protestul de la Oradea face parte dintr-o serie de acțiuni organizate în sistemul financiar-fiscal, pe fondul nemulțumirilor legate de proiectul noii legi a salarizării. Sindicaliștii cer grile salariale distincte pentru finanțiști și personalul vamal, includerea expresă a funcției de inspector antifraudă în noua lege, echivalarea unor funcții din direcțiile regionale cu cele similare din aparatul central al ANAF și adoptarea unui statut profesional.
Protestul are loc în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării bugetare, care ar urma să reașeze salariile din sectorul public prin grile și coeficienți noi și să limiteze sporurile. SindFISC susține însă că proiectul nu ține cont suficient de specificul muncii din Finanțe, Antifraudă și Vamă.
Sindicaliștii acuză că discuțiile purtate cu Ministerul Muncii au avut un caracter „preponderent formal” și că, până în prezent, nu a primit „nicio reacție concretă sau asumare clară” din partea decidenților.
Organizația anunță că protestele vor continua la nivel central și teritorial, iar, în funcție de evoluția negocierilor, nu exclude declanșarea conflictului colectiv de muncă.
„Astăzi desfășurăm aceste acțiuni după orele de program, fără afectarea timpului de lucru și fără afectarea cetățenilor. În alte cazuri, legal, putem să ajungem la întreruperea programului de lucru pe perioadă determinată sau nedeterminată”, a avertizat Nicolae-Liviu Toader.
Pe măsura responsabilităților
Potrivit unui comunicat al SindFISC, angajații din Antifraudă, Vamă și Finanțe se consideră „prima linie de apărare a bugetului” și cer ca responsabilitățile, riscurile și interdicțiile specifice activității lor să fie reflectate în salarizare.
Sindicaliștii mai cer compensarea muncii prestate în weekenduri și sărbători legale, acordarea sporurilor pentru personalul care lucrează cu aparate de control nedistructiv, recunoașterea riscurilor profesionale și a condițiilor speciale de muncă, dar și finanțarea corespunzătoare a activității instituțiilor, inclusiv prin asigurarea unor condiții decente de lucru și a fondurilor pentru sănătate, securitate și perfecționare profesională.
Legea care nemulțumește
Protestul de la Oradea are loc în contextul dezbaterilor naționale privind noua lege a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, proiect publicat în transparență decizională de Ministerul Muncii.
Reforma, asumată de România prin PNRR, urmărește reașezarea întregului sistem de salarizare bugetară, prin grile și coeficienți noi, limitarea sporurilor și introducerea unor reguli unitare pentru funcțiile din sectorul public. Tocmai aceste schimbări au declanșat însă nemulțumiri în mai multe domenii, fiecare categorie profesională reclamând că specificul muncii sale nu este suficient recunoscut.
În ultimele săptămâni, proiectul a fost contestat de sindicate din sănătate, educație, poliție, justiție, administrație, finanțe și vămi, pe fondul temerilor privind plafonarea sau pierderea unor sporuri, repoziționarea nefavorabilă în grile și lipsa unor consultări reale.
