Universitatea din Oradea a fost, vineri, gazda conferinţei ştiinţifice intitulate "Mass-media în post-comunism: moştenire, evoluţie, tendinţe", în cadrul căreia profesori de jurnalism şi alte specializări conexe, dar şi ziarişti practicieni, au dezbătut aspecte din presa românească.
Evenimentul a debutat la Biblioteca universitară, în prezenţa consulului general al României la Gyula, Florin Vasiloni, pentru întâia oară oaspete aici. Vasiloni a participat la conferinţă întrucât aceasta este organizată în parteneriat cu Universitatea din Szeged, unde de altfel se va desfăşura, sâmbătă, a doua parte a ei. Consulul s-a declarat impresionat de infrastructura Universităţii şi a menţionat că este esenţial ca universităţile româneşti să se conecteze la nevoile comunităţii româneşti istorice din Ungaria.
Impostură şi forjare
După discursul decanului facultăţii organizatoare, cea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Ioan Horga, al rectorului Constantin Bungău, al preşedintelui Senatului universitar Sorin Curilă, al vicepreşedintelui Asociaţiei Române de Istorie a Presei, Ion Zainea, şi al directorului Muzeului Ţării Crişurilor, Aurel Chiriac, participanţii – profesori ai facultăţii, cercetători înscrişi în programul conferinţei, studenţi şi ziarişti orădeni – l-au ascultat pe profesorul Marian Petcu (Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Bucureşti) vorbind despre evoluţiile recente în jurnalismul autohton.
Cunoscut cercetător în jurnalism, Petcu a vorbit mai mult despre metehnele Uniunii Ziariştilor Profesionişti, organizaţie neoficial militară, întrucât are în conducere şase ofiţeri, şi care s-a preocupat ca jurnaliştii să primească pensii speciale, pe motiv că "jurnalismul este creaţie". "Băiatul care scrie "Fata de la pagina 5" este creator, fata care prezintă meteo este creatoare", a comentat Petcu situaţia, pentru a sublinia ridicolul ei. În continuarea acestei idei, profesorul a spus că şi cofetarii, chirurgii esteticieni sau studenţii care fac referate pot fi declaraţi "creatori".
Pe lângă această impostură a UZP, Petcu a subliniat şi greşeala "forjării evenimentelor" din mass-media românească, exemplificând cu modul în care televiziunile naţionale au prezentat moartea lui Corneliu Vadim Tudor în zeci de minute de emisie.
Apoi, profesorul şi-a prezentat două cărţi recent scrise şi care au ajuns la Oradea direct din tipografie: "O cronologie a cenzurii în România" şi "Contribuţii la istoria economică a presei din România", ambele editate de Tritonic şi disponibile pentru cumpărare, la conferinţă, alături de alte volume.
Cine ce citeşte
După-amiaza, toţi cei înscrişi în conferinţă au participat la lucrările pe secţiuni, adică şi-au prezentat articole scrise pe tematica acestui eveniment. Una dintre lucrări a aparţinut Arinei Ureche, director general al BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia), care însă n-a putut ajunge la eveniment, informaţiile privind consumul de presă în România fiind dezvăluite de acelaşi profesor Petcu.
Printre altele, studiul făcut în mediul urban pentru persoanele cu vârstă între 24 şi 60 de ani arată că, din 2005 până în acest an, consumul de internet a crescut de la 67 la 205 de minute pe zi pe persoană, că există 5,6 milioane de consumatori de internet în oraşele ţării şi că numărul consumatorilor de presă scrisă a scăzut în acelaşi interval de la 7,2 milioane la 2,7 milioane.
Cercetarea BRAT mai arată că cel mai căutat site în România este Olx, urmat de Ştirile Pro TV şi de Libertatea. "Va trebui să reabilităm ştirea. (...) Am ajuns în stadiul jurnalismului de comunicat de presă, zi de zi se serveşte acelaşi meniu", a comentat Petcu. Dacă mesajul său va avea sau nu rezonanţă este greu de spus, dat fiind că în faţa sa s-au aflat prea puţini jurnalişti, conferinţa nestârnind interesul mass-media locale.
De altfel, BIHOREANUL a fost singura redacţie bihoreană care a participat la conferinţă nu doar ca "receptor", ci chiar cuprinsă în programul conferinţei. Directorul ziarului, Mircea Chirilă, a prezentat o lucrare intitulată "Săptămânalul Bihoreanul, tranziţia de la "produsul de trust" la "ziarul independent"", care rezumă istoria celor 16 ani de existenţă a ziarului, dar şi avantajele şi dezavantajele apartenenţei la un trust media puternic.
Conferinţa va continua sâmbătă la Gyula, în programul celei de-a doua zile fiind cuprins un workshop pe tema mass-mediei de limba română din Ungaria şi prezentări care vor dezvălui rolul presei româneşti în ţara vecină. Toate lucrările conferinţei vor fi publicate de Universitatea orădeană într-un volum dedicat.