Orădenii care au trecut în ultimele zile prin zona Sovata au putut observa că pe locul unde odinioară se afla podul de pontoane au apărut trei bărcuţe din lemn umplute cu pământ şi cu flori multicolore.

Bărcile sunt ancorate astfel încât să n-o ia la vale şi fac parte din lucrarea de disertaţie pentru masterat a orădencei Palma Derzsi, absolventă de Peisagistică, care a vrut să demonstreze că orice oraş poate fi înfrumuseţat uşor şi nu neapărat cu costuri mari. Numai să existe interes...

Inginerie... la Teatru

Atrasă de verdele crud al plantelor, dar şi de arta teatrală, Palma Derzsi n-a putut să-şi aleagă un singur drum. Aşa că a studiat în paralel, la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, atât Teatrologia, cât şi Peisagistica. A absolvit amândouă facultăţile şi a decis să-şi aprofundeze studiile "verzi", acum fiind masterandă, tot la Cluj, la Proiectare, amenajare şi întreţinere spaţii verzi. Între timp, s-a angajat şi la Teatrul Szigligeti din Oradea, unde este secretar literar şi regizor tehnic la un musical.

Deşi recunoaşte că cele două pasiuni nu prea au vreo legătură una cu cealaltă, Palma spune că pentru ea sunt combinaţia perfectă. "Părinţii mei sunt ingineri şi eu am vrut să practic o inginerie mai creativă. În acelaşi timp, întotdeauna mi-a plăcut teatrul, dar nu actoria", povesteşte tânăra de 24 de ani, fiică a fostului deputat Derzsi Akos.

Bărcuţe bio

În timp ce din teatrologie şi-a făcut o meserie, Palma nu s-a gândit nicio clipă să lucreze pentru vreo firmă de peisagistică, ci preferă să aibă propriile proiecte. "Când lucrezi pentru un client privat, trebuie să faci exact cum vrea el, iar el de obicei se consideră specialist. Nu te lasă să fii inventiv", explică tânăra care, în schimb, ar vrea să facă proiecte de amenajări de spaţii verzi în spaţiul public.

Ca un început, a gândit un astfel de proiect pentru lucrarea de disertaţie care îi marchează finalul masteratului. Aşa a conceput trei mici insuliţe artificiale pe Crişul Repede, de fapt trei bărcuţe de câte 2 metri lungime şi un metru lăţime, pe care chiar ea le-a şi construit, din lemn şi flacoane. "PET-urile sunt învelite cu un material bio, ca să nu cadă în apă. Ca să nu polueze, lacul aplicat pe lemn este şi el bio", explică Palma.

Bărcuţele le-a umplut cu pământ şi flori de tot felul, multicolore şi, cu ajutorul angajaţilor Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, le-a ancorat cu un cablu de metal rămas în preajma podului Sovata de la fostele pontoane. Acum bărcuţele plutesc şi atrag, graţie culorilor, păsări de tot felul, dar şi privirile orădenilor.

Momeală pentru păsări

Scopul proiectului "Flo" (de la "Floating Flowers", adică "flori plutitoare") este dublu. În primul rând, Palma a vrut să arate că spaţiul urban poate fi uşor decorat. "Niciodată nu ai suficiente spaţii verzi într-un oraş, iar bărcuţele se pot pune peste tot pe Criş", spune tânăra.

Cel de-al doilea scop a fost să atragă păsările care cuibăresc în zona Crişului Repede, Palma aflând că râul a devenit o atracţie pentru tot mai multe specii de origine mediteraneană. Nefiind însă specialistă în ornitologie, doar a creat "magnetul" pentru zburătoare, aşa că de acum orice pasionat e liber să le cerceteze. "Pe mal păsările nu se pot odihni, căci sunt mulţi oameni. Însă pe bărcuţe am văzut că stau, aşa cum am şi intenţionat", spune Palma.

Tot proiectul a costat-o în jur de 1.000 de euro, iar bărcile vor rămâne pe Criş până în toamnă. Numai să nu le pună gând rău vreun vandal până atunci...

Vise şi dorinţe

Bucuroasă că proiectul ei prinde la orădeni, căci de când a pus bărcuţele a primit multe laude, tânăra e convinsă că astfel de soluţii simple ar putea fi aplicate prin tot oraşul. Nu doar că ar aduce un plus de oxigen, ci ar şi binedispune trecătorii. "Oradea are parcuri şi spaţii verzi, însă nu sunt cu adevărat amenajate. Nu trebuie să punem doar tuia, sunt atât de multe specii de plante care ar putea înfrumuseţa oraşul...", crede Palma.

În plus, adaugă ea, amenajările nu sunt întreţinute ca la carte, un exemplu elocvent fiind tisele din faţa Teatrului ori tuiele cu forme sferice din Parcul 1 Decembrie. "Globurile acelea din Parcul 1 Decembrie trebuiau să rămână rotunde, dar nefiind tunse cum trebuie, cresc haotic. Iar tisele din faţa Teatrului ar trebui să dispară de tot, căci nu se potrivesc zonei".

Dacă ar putea amenaja oraşul cum vrea, Palma ar face grădini pe toate clădirile, ar umple oraşul de flori multicolore, din toate speciile, nu doar clasicele begonii, şi ar amenaja toate zonele din jurul blocurilor pe care locatarii le ignoră. Pentru că, în fond, frumosul nu cere atât cheltuială, pe cât are nevoie de preocupare şi atenţie...