Cel mai „fidel” abonat al Bibliotecii din campusul Universităţii din Oradea este Bogdan Pop, un tânăr care în această vară a absolvit Facultatea de Informatică şi Ştiinţe şi care nu lasă o zi să treacă fără să ajungă printre miile de volume. Chiar şi în vacanţe, studentul îşi petrece cea mai mare parte a timpului liber în sala de lectură, adesea singur.

„O zi toridă din vacanța de vară. Biblioteca Universității din Oradea e aproape pustie. Undeva, într-un colț destul de îndepărtat, un tânăr stă aplecat asupra unui caiet studențesc. „Și acum e singur pe sală”, spune bibliotecara, despre băiatul ascuns parcă printre miile de volume adunate în sala de lectură”, a transmis Universitatea, marţi, printr-un comunicat de presă.

Bogdan a câștigat respectul și dragostea personalului, fiindcă aproape nu e zi din săptămâna lucrătoare în care el să nu meargă la bibliotecă. „Îmi petrec cam 75% din timp aici”, a mărturisit tânărul, zâmbind ca și cum și-ar cere scuze.

Înscris la masterul de Matematică Didactică, după ce a absolvit specializarea Matematică și Informatică, Bogdan profită de vacanţă pentru a aprofunda o serie de cursuri dedicate rețelelor de date și telefonie mobilă. „Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez într-o companie de profil. De exemplu, la Digi, aici, acasă... Cred că e o firmă de viitor”.

Bogdan Pop

Originar din comuna Ceica, Bogdan locuiește la rude, în Oradea. „La bibliotecă, am condiții mai bune de învățat. Cu asta mă ocup, învăț”, adaugă el, de parcă ar vorbi despre cel mai obișnuit lucru din lumea asta.

Deşi este absolvent al Colegiului Naţional Emanuil Gojdu, nu a uitat că, în primul an de facultate, i-a fost destul de greu să ţină pasul cu învăţatul. În cele din urmă, a terminat facultatea în plutonul fruntaș al absolvenților.

Bogdan și bibliotecarele își amintesc amuzați că, în perioada de vârf a pandemiei, a lipsit o săptămână întreagă. „Sigur că ne-am făcut griji pentru el”, spune Emilia Pop, șefă de birou în cadrul bibliotecii, ca și cum ar fi vorba de cineva „de-al casei”. Privind în caietul plin de schițe și ecuații, Bogdan roșește ușor: „Și mie mi-a fost dor de bibliotecă”.

În lumea în care se citește tot mai puțin, când părinții și profesorii se plâng că elevii nu învață, Bogdan e cel puțin un personaj aparte. Un exemplu de modestie și tenacitate.