Tot mai multe detalii scandaloase ies la iveală din dosarul celebrului medic Mihai Lucan, cercetat de DIICOT pentru delapidare şi constituire de grup infracţional organizat.

Cei care au lucrat cu el la Instititul Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca povestesc că erau obligaţi să muncească şi la clinica privată a medicului, scrie adevarul.ro.

Ace la mâna a doua

"Am colaborat cu domnul Lucan din 2002, când am fost angajat la ICUTR, iar ulterior şi la clinica acestuia. Practic, aproape tot personalul de la institut a fost obligat să lucreze şi la clinica privată Lukmed. Era o formă de sclavie modernă. Lucan doar venea şi le spunea rezidenţilor: «Tu de azi să vii la clinică». Aşa i se adresa unui rezident. Şi nu puteai spune nu, fiindcă riscai. Din acel moment erai marginalizat şi suspus unor şicane permanente. Se ajungea până acolo încât cei care îl refuzau nu mai aveau acces la blocul operator. Practic nu mai aveau cum să avanseze şi să se perfecţioneze pe plan profesional", a dezvăluit managerul ICUTR, Silviu Moga. Acesta a completat reclamaţia făcută de deputatul USR Emanuel Ungureanu şi de la care a pornit ancheta DIICOT.

Pe lângă că-i forţa pe angajaţii Institutului să presteze la clinica lui, Lucan folosea aparatura şi dotările spitalului public. Mai mult, făcea economie la orice, inclusiv la sterilizarea acelor aparatului prin care se făceau intervenţiile de criogenie, numai ca să rămână el cu un profit cât mai mare.

"Domnul Lucan făcea economie pentru a creşte profitul. S-a ajuns până acolo încât resteriliza chiar şi acele aparatului prin care se făceau intervenţiile de criogenie. Asta deşi se ştie că prin resterilizare acele ace riscă să-şi piardă unele proprietăţi, plus că apare şi riscul ca pacienţii să se infecteze. De asemenea, prin resterilizare erau afectate proprietăţile acului de distrugere a ţesutului tumoral", a precizat Moga.

Pacienţii, victimele lui Lucan

Moga a dezvăluit şi modul prin care pacienţii erau direcţionaţi spre clinica lui Lucan, în detrimentul şi spre paguba institutului.

"Se făcea presiune asupra pacienţilor, tendinţa era ca toţi să ajungă la clinica privată. Fiecare pacient operat la institut era privit ca un minus de 2.000-3.000 de euro pentru Lukmed. Pe pacienţii care aveau condiţii materiale precare îi ţinea la institut şi îi amâna săptămâni întregi. Erau ţinuţi astfel până când unii dintre ei cedau şi făceau cerere de externare pe propria lor răspundere. Alţii ajungeau să facă orice pentru a procura bani, iar din momentul în care dispuneau de suma cerută, erau operaţi în cele din urmă la Lukmed. Iar alţii erau operaţi, după lungi perioade şi amânări, la institut", a mai spus Moga.

"Mergi la Lukfurt?"

Toate acestea erau bine cunoscute de angajaţii institutului, care au şi poreclit clinica "Lukfurt". "Aşa spuneau pacienţii şi personalul de la Institut: «Mergi la Lukfurt în această seară?» Aici a început sclavia, pentru că personalul de la clinica privată era format în mare parte din angajaţi ai Institutului. Sumele pe care le câştigau medicii şi asistentele în raport cu munca de la Lukmed erau derizorii, era practic sclavie", spune, potrivit adevarul.ro, deputatul Emanuel Ungureanu.

Toată infrastructura ICUTR era folosită la Lukmed, în aşa fel încât clinica privată să aibă cheltuieli minime şi profit maxim. "Era folosit tot personalul de la brancardieri, infirmieră, firmă de curăţenie, firmă care steriliza hainele şi instrumentarul, mentenanţa computerelor, a lifturilor, bacomantele acelea de cafea. Lucan lua mită şi de la aerul care era respirat în Institutul de Transplant sau în Lukmed", a conchis Ungureanu.