Pornind de la premiza că mita la scară mică este cea care provoacă pagube mari, iar lupta împotriva evaziunii fiscale este cu atât mai grea cu cât contribuabilii au tot mai puţină încredere tocmai în reprezentanţii fiscului, consilierul-şef al ministrului indian de Finanţe, Kaushik Basu, a găsit o soluţie pentru combaterea corupţiei: legalizarea "unor anumite tipuri de dare de mită". Iniţiativa a provocat dezbateri furtunoase.
Un site din India, ipaidabribe.com, înfiinţat de activişti anticorupţie, arată cât de corupţi sunt oficialii acestei ţări: sunt prezentate peste 8.500 de cazuri de dare de mită, în valoare de 375 de milioane de rupii (8,4 milioane de dolari). De exemplu, pentru ca un poliţist să binevoiască să înregistreze o plângere privind furtul unui telefon mobil trebuie să-i bagi în buzunar 100 de rupii, pentru eliberarea unui certificat de căsătorie şpagă funcţionarului ajunge însă la vreo 500 de rupii, scrie site-ul amintit, citat de Capital.ro.
Potrivit aceleiaşi surse, cifrele sunt mult mai mari când este vorba de restituirea impozitului pe venit, unde "comisionul" este fix 10%, ceea ce înseamnă sume între 5.000 şi 50.000 de rupii pentru fiecare caz în parte.
Pentru a stopa acest gen de fenomene, consilierul-şef al ministrului indian de Finanţe, Kaushik Basu, sugerează că de vină e tocmai legea, care tratează drept infracţiuni atât darea de mită, cât şi primirea de mită. În opinia sa, este greu să arăţi cu degetul un oficial corupt, pentru că nu doar el, ci şi cel care i-a dat mită încalcă legea, iar dacă acesta face plângere, riscă să fie judecat sau, mai probabil, silit să dea încă o dată mită, de data aceasta poliţiei.
Basu vrea să "legalizeze" doar aşa-numita "mită de hărţuire", cea pe care o persoană o plăteşte pentru a obţine lucruri la care are dreptul legal. În astfel de cazuri, susţine el, "donatorului" trebuie să i se asigure imunitate, iar plângerea sa, dacă e dovedită, ar trebui să ducă nu doar la pedepsirea "beneficiarului", ci şi la despăgubirea "donatorului". Teama de a nu fi prinşi ar trebui să-i facă pe "beneficiari" mai reţinuţi, atunci când e vorba să ceară mită.
Din tonul plângerilor raportate site-ului anticorupţie rezultă că există multe persoane hotărâte să riposteze împotriva oficialilor corupţi, iar ideea lui Basu ar putea fi luată în considerare. Ca şi cea de a transfera cât mai multe tranzacţii pe Internet, pentru a evita contactul dintre "donator" şi "beneficiar".