Corupția este „o provocare continuă” în România, eficiența DNA în condamnarea demnitarilor a scăzut, modificarea legilor Justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor anticorupție au slăbit lupta împotriva fenomenului, procesele sunt costisitoare, lungi și nepredictibile, iar punerea în aplicare a sentințelor nu este garantată.
Sunt câteva dintre concluziile celui mai recent raport al Departamentului de Stat al SUA privind climatul investițional din România, document ce arată că mediul pentru investiții este afectat semnificativ din cauza corupției.
DNA, slăbit și ineficient
Potrivit raportului privind climatul investițional din România pentru 2026, dat publicității marți de către Departamentul de Stat al SUA ca parte din seria anuală prin care autoritățile americane analizează condițiile pentru investiții în peste 170 de țări și economii, țara noastră „a făcut pași semnificativi pentru a combate corupția”, dar aceasta „rămâne o provocare continuă”.
Raportul, citat de G4Media.ro, arată că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost ridicat oficial în septembrie 2023, după ce Comisia Europeană constatase progrese în combaterea corupției la nivel înalt și în reforma Justiției, dar subliniază că persistă probleme importante. „Obținerea și menținerea condamnărilor pentru corupție continuă să fie dificile”, arată raportul, care prezintă și felul în care decizii ale CCR și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au slăbit lupta anti-corupție.
„Eficiența DNA în obținerea condamnărilor pentru corupție împotriva înalților funcționari publici a scăzut”, arată sursa citată, fenomen pe care Departamentul de Stat îl pune parțial pe seama mutării, în 2018, a competenței privind anchetarea corupției din Justiție de la DNA la Parchetul General. „Modificările trecute ale legilor din sectorul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor DNA au slăbit, de asemenea, eforturile anticorupție”.
Dosare „șterse” prin prescripție
O consecință deosebit de importantă, subliniază G4Media.ro în baza Raportului, a avut-o Decizia CCR nr. 368/2022 privind prescripția răspunderii penale. Departamentul de Stat afirmă că între 2022 și 2025 aceasta a dus la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată și/sau condamnări.
Raportul semnalează și efectele unei decizii pronunțate în 2025 de ÎCCJ prin care polițiștii Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne nu mai pot participa la anchetele de corupție care vizează persoane din afara MAI.
Unii procurori au constatat ulterior că probe strânse anterior de DGA sunt înlăturate în instanță, astfel că un număr neprecizat de dosare au fost retrimise parchetelor pentru refacerea probatoriului, iar în unele cazuri procurorii au fost puși în situația de a renunța la acuzații.
Și atribuțiile ANI au fost afectate, Departamentul de Stat arătând că o decizie a CCR din mai 2025 le-a „limitat semnificativ”.
Procese „lungi, costisitoare și imprevizibile”
Raportul Departamentului de Stat al SUA critică și modul de funcționare a instanțelor, arătând că România recunoaște drepturile de proprietate și cele contractuale, dar aplicarea lor în instanță poate fi „de lungă durată, costisitoare, imprevizibilă și dificilă”.
Companiile străine reclamă și lipsa expertizei unor instanțe în probleme comerciale, judecătorii având, în general, o experiență limitată privind funcționarea economiei de piață, practicile internaționale de afaceri și noile tehnologii.
De asemenea, una dintre cele mai serioase probleme este lipsa unei jurisprudențe unitare. „Incoerența și lipsa de predictibilitate din jurisprudența instanțelor sau din interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și autohtoni, precum și pentru societate în ansamblu”, arată raportul.
Chiar și atunci când o parte câștigă definitiv un proces, executarea hotărârii poate fi neuniformă și se ajunge uneori la contestări nejustificate și, implicit, la prelungirea litigiilor.
90% dintre oamenii de afaceri: corupția este răspândită
Raportul consemnează și nemulțumirile investitorilor americani, care reclamă corupția atât în sectorul public, cât și în mediul privat, indicând cel mai frecvent serviciile vamale, funcționarii administrației locale și autoritățile fiscale locale.
Departamentul de Stat citează și un Eurobarometru realizat în ianuarie-februarie 2025 conform căruia 90% dintre oamenii de afaceri români chestionați considerau corupția răspândită în România, față de media europeană de 63%. De asemenea, 62% dintre oamenii de afaceri apreciau că funcționarii publici își favorizează rudele sau prietenii.
În același timp, Raportul subliniază că România dispune formal de un cadru anticorupție care respectă standardele OECD și de instrumente precum Strategia Națională Anticorupție, dar „în practică, punerea în aplicare și asigurarea respectării legii rămân provocări”.
Departamentul de Stat apreciază, per ansamblu, că România continuă să fie atractivă pentru investiții datorită poziției geografice, apartenenței la UE și NATO, forței de muncă și resurselor sale, dar avertizează că instabilitatea legislativă, impredictibilitatea, birocrația și corupția afectează climatul de afaceri.
Vezi mai jos raportul integral: