Pandemia de coronavirus a adus cu ea şi o pandemie de anxietate şi nesiguranţă. Şi asta pentru că pe mulţi îi macină nişte întrebări cum ar fi: Când totul se va fi terminat, părinţii noştri vor fi sănătoşi? Dar noi? Vom reuşi, oare, să ne ascundem de virus? Vom mai avea un job? Plătit, dacă se poate. Cum va arăta lumea? Cât va trece până când vom putea să ieşim la teatru, la film, cu prietenii ori să călătorim spre destinaţia pe care ne-am pus ochii încă din 2019?
Cum izolarea în case nu îmbunătăţeşte cu nimic situaţia, experţii în psihologie şi sănătate mintală au câteva recomandări menite să ne ţină pe calea cea bună.
Sănătate cu program
Conştienţi că o epidemie precum cea de coronavirus are un impact masiv şi asupra stării de spirit a oamenilor, membrii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu s-au oprit la sfaturi pentru evitarea îmbolnăvirii cu Covid-19, ci fac şi recomandări pentru persoanele nevoite acum, brusc, să stea în izolare. Primul sfat este să rămână conectaţi la realitate şi să-şi păstreze o rutină zilnică, considerată extrem de importantă. Adică viaţa în casă nu trebuie să devină un haos, iar activităţile din timpul zilei nu trebuie lăsate la voia întâmplării.
Aşa spune şi psihologul orădean Răzvan T. Coloja. "Stabiliţi-vă un orar zilnic, fie mintal, fie scris: ce veţi face mâine, de la trezire şi până la culcare. Încercaţi să vă ţineţi de el. Veţi avea tendinţa să-l amânaţi sau desconsideraţi la un moment dat, pe ideea că «oricum am timp berechet». Şi da - avem timp berechet, dar plutind prin el în derivă, fără o direcţie precisă, zilele vor tinde să se asemene tot mai mult, ceea ce va provoca frustrare".
Să înceapă mişcarea!
Într-un interviu publicat zilele trecute de Ministerul Apărării Naţionale, dr. Octavian Vasiliu (foto), psiholog clinician şi psihoterapeut la Spitalul Universitar Militar Carol Davila din Bucureşti, subliniază importanţa stabilirii unui program, chiar dacă cel cu care ne-am obişnuit ne-a fost dat peste cap. Neapărat, programul nou trebuie să conţină şi activităţi plăcute, relaxante. "Trebuie să încercăm să ne umplem timpul. Structurarea timpului ne ajută să luptăm cu plictiseala, cu depresia şi cu gândurile care tind să ne copleşească. Trebuie să introducem activităţi plăcute. Dacă avem un hobby, să îl activăm, dacă nu avem, să descoperim ceva ce ne-ar face plăcere", spune specialistul.
De asemenea, pentru a trece cu bine peste această perioadă atipică, e important ca oamenii să doarmă destul, să mănânce sănătos şi să facă exerciţii fizice. "Folosiţi toate resursele mediului pe care le aveţi. Exerciţiile fizice sunt recomandate, exerciţii simple, care să nu ne streseze, dar care să devină un obicei", întăreşte dr. Vasiliu.
Capcana viciilor
Cum neliniştea ar putea duce la excese, specialiştii - atât cei ai OMS, cât şi psihologi români - atenţionează asupra consumului de alcool şi a fumatului excesiv. "Să evitaţi anumite capcane, cum ar fi consumul de alcool, care poate fi perceput în această perioadă ca factor de relaxare. Statul în casă poate să transforme un consum moderat de alcool într-un consum abuziv. Relaxarea pe care o induce alcoolul este doar aparentă, însă pe termen mediu simptomele de anxietate şi depresie se pot agrava", explică psihoterapeutul de la Spitalul Militar.
Un alt obicei toxic, care ne încarcă emoţional, este consumul în exces de ştiri şi informaţii alarmante despre pandemie. "Un flux aproape constant de reportaje despre această epidemie poate face pe oricine să se simtă neliniştit. Căutaţi informaţii actualizate şi îndrumări practice la anumite ore din timpul zilei, de la profesioniştii din domeniul sănătăţii şi de pe site-ul OMS, şi evitaţi să ascultaţi zvonuri care vă fac să vă simţiţi inconfortabil", avertizează OMS.
În vremea izolării, specialiştii recomandă ca imperativ contactul cu oamenii dragi, cu ajutorul tehnologiei. Şi, chiar dacă discuţiile n-ar trebui să se concentreze pe aspecte negative, psihologii îi încurajează pe toţi cei care se simt anxioşi să vorbească despre asta. "Vorbiţi despre sentimentele, gândurile pe care le aveţi, nu le păstraţi doar pentru dvs. Chiar dacă sunt apăsătoare. O să vedeţi că nu sunteţi singurul care le are", recomandă dr. Octavian Vasiliu.
Radioul cu volumul la minim
O altă povară e incertitudinea: nu ştim cât va mai dura pandemia şi pe câţi îi va afecta. Psihoterapeutul clujean Andreea Bob (foto) este de părere că - nu doar acum, ci în general - căutarea certitudinii este zadarnică, fiindcă necunoscutul face parte din viaţă.
Pentru a scăpa de "intoleranţa la incertitudine", psihoterapeutul are câteva ponturi practice. În primul rând, recomandă să ne imaginăm că tot ce e în mintea noastră se derulează ca un program la radio, care ne dă veşti proaste, cu volumul la maximum. "Exerciţiul acesta nu este unul care îţi rezolvă problema imediat. Gândurile vor mai avea o vreme puterea să strige la tine, dar în timp vei învăţa să reglezi volumul lor şi felul în care sunt transmise".
Un alt exerciţiu recomandat este folosit şi în meditaţie, bazat pe respiraţii adânci. "Monitorizând şi controlând inspiraţia şi expiraţia, ajuţi corpul şi mintea să se calmeze şi să îşi concentreze atenţia în altă parte. Încearcă respiraţia abdominală în 4 timpi", sugerează Andreea Bob.
În fine, e nevoie ca, în vremuri în care lumea parcă stă în loc, oamenii să-şi redescopere valorile personale, adică ce este mai important pentru fiecare în parte - familie, iubire, carieră, spiritualitate. "Valorile ne pot motiva comportamentele, chiar şi în cele mai cutremurătoare perioade din viaţă", crede psihologul. Şi, până la urmă, ne pot da încă un motiv să fim puternici şi lucizi într-o perioadă şi aşa plină de necunoscute.