Noul cod penal are o concepţie diferită faţă de vechea reglementare în ceea ce priveşte sancţionarea unor anumite fapte. Dacă vechea legislaţie penală punea accentul pe pedepsirea persoanelor care comit anumite infracţiuni, Noul cod penal îşi propune să dea prioritate intereselor directe ale victimei infracţiunii şi recuperării prejudiciului.

Astfel, pentru anumite infracţiuni este posibilă împăcarea părţilor, chiar dacă sesizarea se face din oficiu. Mai concret, în cazul unor infracţiuni considerate destul de grave cum sunt, spre exemplu, furtul şi înşelăciunea, Noul cod consacră posibilitatea împăcării. Aceasta înseamnă că cel acuzat va avea posibilitatea de a obţine "iertarea" din partea persoanei vătămate, dacă va repara prejudiciul creat. Conform art. 159 din Noul cod penal, împăcarea poate interveni în cazul în care punerea în mişcare a acţiunii penale s-a făcut din oficiu, dacă legea o prevede în mod expres.

Trebuie precizat faptul că împăcarea nu poate interveni oricând ci, conform articolului 159 alineat 3 din Noul cod penal, numai până la citirea actului de sesizare a instanţei (de regulă, primul termen de judecată). Mai mult, conform aceluiaşi articol, împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit, ceea ce înseamnă că infractorul trebuie să se împace cu toate persoanele păgubite, dacă vrea să scape de condamnare.

În cazul persoanei juridice, împăcarea se realizează de reprezentantul său legal sau convenţional ori de către persoana desemnată în locul acestuia. Împăcarea intervenită între persoana juridică ce a săvârşit infracţiunea şi persoana vătămată nu produce efecte faţă de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiaşi fapte.
Potrivit articolului 159 alineat 2 din Noul cod penal, împăcarea înlătură răspunderea penală şi stinge acţiunea civilă, ceea ce însemană că persoana păgubită nu va mai putea avea, pe viitor, alte pretenţii faţă de autorul faptei.

Noile prevederi ar trebui să aibă un efect benefic atât în privinţa gradului de recuperare a pagubelor în procesele penale, cât şi cu privire la problema suprapopulării penitenciarelor.