În copilărie, majoritatea dintre noi am auzit că există semeni care au "dungă roşie" în buletin, prin această expresie fiind desemnate persoanele puse sub interdicţie judecătorească, adică, mai pe româneşte, persoanele incapabile să se descurce şi care aveau desemnat un tutore care să îi reprezinte la încheierea oricăror acte juridice.

Dacă, până recent, punerea sub interdicţie nu a reprezentat o problemă în România, în anul 2020 Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale dispoziţiile legale care permiteau ca o persoană să rămână pusă sub interdicţie pentru tot restul vieţii.

În motivarea acestei decizii, Curtea a arătat că prevederea legală în vigoare atunci "nu are în vedere faptul că pot exista diferite grade de incapacitate şi nici diversitatea intereselor unei persoane, nu dispune pentru o perioadă determinată de timp şi nu este supusă unei revizuiri periodice". 

"Orice măsură de ocrotire trebuie să fie proporţională cu gradul de capacitate, să fie adaptată la viaţa persoanei, să se aplice pentru cea mai scurtă perioadă de timp, să fie revizuită periodic şi să ţină cont de voinţa şi preferinţele persoanelor cu dizabilităţi", au mai precizat judecătorii CCR. 

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial în ianuarie 2021 şi a fost nevoie de o muncă susţinută şi de consultări interinstituţionale repetate pentru ca, la sfârşitul lunii iulie, Ministerul Justiţiei să lanseze în dezbatere publică un proiect de lege care conţine peste 80 de modificări ale codului civil şi peste 40 de modificări ale codului de procedură civilă pentru adaptarea legislaţiei la cerinţele Curţii Constituţionale, inspirate din legislaţia franceză.

Prin noua reglementare, în loc de "interzisul judecătoresc", adică cel pus pe vecie în afara lumii juridice, se prevede că există două grade de protecţie: persoane puse sub consiliere specială, adică cele cu forme mai uşoare de boli psihice, şi persoane puse sub tutelă specială, adică cele cu forme severe.

Persoanele aflate sub consiliere specială vor fi asimilate minorilor între 14 şi 18 ani şi vor putea face acte juridice asistate, pe când cei puşi sub tutelă specială vor trebui, obligatoriu, să fie reprezentaţi de o altă persoană la încheierea actelor juridice.

Proiectul este în prezent în dezbatere publică, fiind afişat pe site-ul Ministerului Justiţiei, astfel încât orice observaţii sunt mai mult decât binevenite în această etapă.