Lucian Pârvulescu, cercetătorul din Timişoara care a descoperit cea de-a şasea specie de rac din Europa – racul bihorean –, a povestit, vineri, la Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" din Oradea, cum a găsit specia, dar şi care sunt ameninţările şi ce metode pot fi aplicate pentru a o proteja.
Neprotejat încă
Evenimentul a fost organizat de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor, care implementează proiectul "Pădurea Craiului - casa racului bihorean", finanţat cu 26.000 lei de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România, prin care specialiştii îşi doresc să găsească metode de protejare a racului bihorean, colaborând cu cercetătorul care l-a descoperit.
În amfiteatrul bibliotecii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai ABA Crişuri, ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi ai altor ONG-uri care se ocupă de protejarea mediului.
"Ne dorim ca în scurt timp racul să fie inclus pe lista animalelor protejate de lege, pentru că deocamdată nu este. Între timp lucrăm pentru o campanie de conştientizare a existenţei şi protejării speciei, iar primul lucru pe care vrem să-l facem este o potecă cu panouri informative despre racul bihorean în comuna Căbeşti (o zonă populată de aceste crustacee) pentru turişti", a explicat Andrei Acs (foto), specialist de mediu în cadrul CAPDD Bihor.
Crustaceu de Bihor
Invitaţilor le-a vorbit și Lucian Pârvulescu (foto), cel care în 2019 a descoperit racul bihorean. Cercetătorul este conferenţiar la Universitatea de Vest din Timişoara şi studiază racii încă din anul 2007. El a găsit specia de crustacee în timp ce cerceta, de fapt, racul de ponoare.
"La începutul carierei mele toate cărţile de specialitatea spuneau că racul din Apuseni e racul de ponoare, iar eu am luat informaţia ca atare. În 2018 am vrut să analizez genele acestei specii şi le-am trimis la partenerii mei de la o universitate din Germania. Au început să analizeze probele, iar la primele rezultate m-au întrebat dacă nu am trimis nişte date greşite, pentru că toate genele din Apuseni erau diferite de celelalte din restul ţării. După mai multe verificări ne-am dat seama că este vorba despre o altă specie care nu fusese descoperită", a povestit specialistul.
Apoi cercetătorii au luat toate datele despre racii din Europa şi au aflat că cele mai apropiate rude ale racilor bihoreni sunt o specie de raci din Croaţia.
Racul bihorean este de talie mică, circa 10 cm lungime, şi are o carapace netedă. La prima vedere, ei nu diferă prea mult de ceilalţi raci europeni, însă biologul a demonstrat că are trăsături unice: spre deosebire de racul de ponoare are un bot mai scurt, solzii de pe antene sunt netezi, nu zimţaţi, iar tuberculii de pe suprafaţa cleştilor sunt mai mari şi mai rari.
El se adăposteşte în galerii săpate în malurile râurilor sau sub rădăcini şi pietre mari din albie, iese numai noaptea şi se hrăneşte cu larve, insecte sau broaşte sau chiar cu frunzele care cad pe apă. Racii sunt agresivi, se bat între ei şi pot chiar să se mănânce, în special în perioada în care racul năpârleşte, nemaifiind protejat de carapace.
Cum va fi protejat?
Specia are atât duşmani naturali, cât şi antropici. Printre ameninţările din natură se numără vulpea, bursucul şi mistreţul, dar şi o specie invazivă de raci care trăieşte de ceva vreme pe malul Crişului Repede în Oradea. Este vorba despre racul dungat (foto), care a ajuns în Europa din America de Nord şi este infectat cu "ciuma racilor", o ciupercă ce ucide celelalte specii.
(Sursa foto: Crayfish.ro)
"Din fericire, această specie nu prea urcă în amonte (unde trăiesc racii bihoreni), dar s-ar putea să ajungă la un moment dat şi să-i distrugă", a mai spus Pârvulescu, care a explicat că singura metodă de protejare a crustaceelor ar fi identificarea arealurilor în care trăiesc acestea departe de specia invazivă şi repopularea, dacă va fi nevoie.
"Trebuie să învăţăm că racul bihorean trebuie protejat şi, în loc să-i prindem şi să-i punem în farfurie, mai bine îi mâncăm pe inamicii lor (racul dungat) şi le facem un bine", a completat şi Andrei Acs.
În final, timişoreanul a mai spus că cercetările pe baza racului bihorean continuă şi, în curând, va publica un studiu care arată că specia s-a extins şi alte zone, nu doar pe cursul celor trei Crişuri.