Ministerul Educației și Cercetării a lansat, joi, în dezbatere publică o strategie națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, care prevede inclusiv evaluarea riscurilor din școli, pregătirea a 4.000 de consilieri școlari și psihologi și organizarea de activități prin care elevii să învețe să recunoască propaganda extremistă și dezinformarea.
Documentul apare pe fondul creșterii discursurilor de ură și al răspândirii mesajelor radicale pe rețelele sociale, dar nu stabilește un buget concret pentru aplicarea măsurilor.
Radicalizarea, un risc și în România
Strategia Națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, elaborată la inițiativa Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Educației și Ministerului Afacerilor Interne, urmărește să împiedice transformarea ideilor extremiste în comportamente violente, inclusiv în rândul copiilor și adolescenților.
Deși autoritățile recunosc că România nu se confruntă în prezent cu un fenomen extins de extremism violent, ele avertizează că radicalizarea poate fi alimentată de polarizarea societății, răspândirea teoriilor conspiraționiste, discursurile de ură și campaniile de dezinformare.
În nota de fundamentare a proiectului, se constată că, în contextul ultimelor alegeri parlamentare și prezidențiale, a crescut agresivitatea discursului public față de minorități, iar amenințările au vizat inclusiv jurnaliști și cercetători care au relatat despre grupările extremiste. Documentul menționează și incidentele împotriva muncitorilor străini.
Un rol important în răspândirea propagandei extremiste îl au platformele online. Pe lângă Facebook, TikTok, YouTube sau Telegram, autoritățile atrag atenția și asupra unor platforme de gaming și comunicare folosite de tineri, precum Discord, Twitch, Roblox, Fortnite sau Minecraft.
De asemenea, autorii strategiei invocă acte de violență extremă comise de minori în cursul anului 2026, inclusiv în unități de învățământ, fără să ofere exemple concrete. Pe 19 octombrie, un elev de clasa a VII-a a atacat o profesoară și mai mulți adolescenți, într-o școală din Bistrița. Cu câteva ore înainte, băiatul publicase pe TikTok mesaje în care apărea cu cască și cagulă, susținea că pregătea atacul de opt luni și transmitea „Ne vedem în Valhalla!”.
Școli evaluate și profesori instruiți
Una dintre cele mai importante măsuri propuse vizează evaluarea anuală, începând din 2027, a 100 de școli din România, pentru identificarea factorilor care pot favoriza radicalizarea și manifestările extremiste. Evaluările ar urma să fie realizate cu implicarea comisiilor pentru prevenirea violenței din unitățile de învățământ, a inspectoratelor școlare, centrelor județene de resurse și asistență educațională și instituțiilor de protecție a copilului.
Totodată, procedura națională privind gestionarea cazurilor de violență școlară ar urma să fie completată cu o secțiune distinctă, dedicată intervenției în situațiile în care există suspiciuni de comportament extremist violent.
Cadrele didactice vor fi instruite să identifice simbolurile folosite de grupările extremiste, metodele de recrutare a tinerilor și schimbările de comportament care ar putea indica o situație de risc.
Planul prevede formarea a 4.000 de consilieri școlari și profesori psihologi, prin programe de minimum 40 de ore pentru fiecare participant. Vor fi pregătiți și angajați din cabinetele medicale școlare și personalul de pază.
Autoritățile precizează că evaluările nu trebuie să ducă la etichetarea elevilor în funcție de opiniile lor politice sau religioase ori de comportamente izolate. Raportările vor avea, de regulă, caracter statistic, iar datele personale vor putea fi transmise numai în condițiile prevăzute de lege.
Lecții despre propagandă și dezinformare
Strategia propune și o serie de activități educaționale destinate elevilor și părinților. Printre țintele înscrise în planul de acțiune se numără informarea a 50.000 de părinți, constituirea unei rețele naționale de 1.000 de profesioniști care să sprijine prevenirea radicalizării și desfășurarea unor campanii anuale pentru elevi.
Documentul prevede și pregătirea unor materiale educaționale despre extremism, drepturile omului și valorile democratice, care să poată fi folosite de profesori la ore.
O altă direcție este dezvoltarea educației media, astfel încât elevii să învețe să distingă informațiile verificate de cele false și să recunoască tehnicile de manipulare folosite în mediul online. Pentru această componentă, planul stabilește ca ținte implicarea a 50 de școli, a 10.000 de elevi și formarea a 500 de profesori.
Totodată, sunt propuse activități sportive, culturale, de voluntariat și lecții de istorie desfășurate inclusiv în spațiul public. Un proiect-pilot, intitulat „Istoria în Stradă”, ar urma să implice 42 de școli și 2.500 de elevi.
Cine va pune în practică strategia?
Planul nu se limitează la școli. El cuprinde măsuri de pregătire a polițiștilor, jandarmilor, magistraților și personalului penitenciar, de sprijinire a victimelor extremismului și de îmbunătățire a colaborării între autorități pentru combaterea conținuturilor ilegale din mediul online.
Ministerul Educației ar urma să coordoneze și cercetări asupra radicalizării, precum și realizarea unui atlas al indicatorilor care pot semnala riscul de extremism violent.
Pentru supravegherea aplicării strategiei, Guvernul propune constituirea unui comitet interministerial, coordonat de un secretar de stat din Cancelaria Prim-Ministrului, care să se întrunească o dată la două luni și să întocmească rapoarte de evaluare.
Fără un buget concret
Deși stabilește numeroase obiective și ținte, proiectul nu precizează cât va costa aplicarea strategiei la nivel național. Finanțarea ar urma să fie asigurată din bugetele instituțiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual, precum și din alte surse, inclusiv fonduri europene, donații și sponsorizări, după caz.
De asemenea, în documentele puse în consultare există o neconcordanță privind perioada de aplicare: strategia este intitulată 2026–2029, în timp ce numeroase măsuri din planul de acțiune sunt programate pentru intervalul 2027–2030. Nu este stabilit nici modul concret în care vor fi selectate cele 100 de școli evaluate anual.
Proiectul se află deocamdată în consultare publică, iar măsurile propuse vor putea fi aplicate după aprobarea hotărârii de Guvern. Documentele sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației, iar propunerile pot fi transmise prin e-mail la adresa [email protected].