Pentru ca râul Oradiei să curgă nestingherit spre Ungaria, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri a demarat decolmatarea sectorului din zona Sovata.
Pe malul drept al Crişului Repede, stuful şi plantele crescute în apă sunt defrişate, iar aluviunile depuse pe fundul râului sunt de asemenea curăţate. Prilej numai bun să se adune pe luciul apei gunoaiele aruncate clandestin în râu.
"În această perioadă, angajaţii ABA Crişuri decolmatează malul drept al acumulării de pe Crişul Repede. Utilajul de dragare se află între Podul Densuşianu şi Podul Carol I, și curăţă dalele de beton de pe digurile de apărare. În timp , aluviunile depuse pe mal au favorizat extinderea vegetaţiei acvatice şi au redus adâncimea apei. Decolmatarea acumulării şi întreţinerea digurilor sunt esenţiale pentru siguranţa populaţiei mai ales în perioadele cu ape mari şi viituri", a declarat Anca Mihociu, purtător de cuvânt al ABA Crişuri.
Măsurătorile făcute de hidrologi au arătat că zona este colmatată în procent de peste 60%, iar după ce anul trecut s-a curăţat zona din amonte de barajul prizei de apă, vara aceasta draga ABA Crişuri s-a mutat mai sus. "Întrucât, în această zonă, în timp, aluviunile au favorizat extinderea vegetaţiei pe diguri, decolmatarea se va face treptat astfel încât impactul asupra ecosistemului să fie cât mai mic. Utilajul acţionează câteva ore pe zi şi nu mai mult de 4 zile pe săptămână pentru a permite atât degajarea în regim hidrologic a materialul vegetal, cât şi refugierea biodiversităţii, dacă este cazul", a precizat Mihociu.
Protocol cu ecologiştii
ABA Crişuri a încheiat un protocol cu mai multe ONG-uri de mediu (Asociaţia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius, Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii Grupul Milvus, Ecotop Oradea şi Centrul Pentru Arii Protejate Şi Dezvoltare Durabilă Bihor), iar lucrările se fac în baza acestuia, tocmai pentru a proteja ecosistemul de pe Criş.
Astfel, decolmatarea se face doar în afara perioadei de prohibiţie a resurselor acvatice vii şi de cuibărire pentru păsările prezente în acest habitat urban, fronturile de lucru au lungime maximă de 100 de metri, pentru a permite refugierea vieţuitoarelor, iar pe malul stâng se va păstra o fâşie de stuf cu lăţimea de minimum 10 m, în zonele unde vegetaţia a avansat mai puţin de 30 de m distanţă faţă de mal, şi o fâşie de stuf pe maluri având lăţimea de minimum 15 m, în zonele unde vegetaţia a avansat mai mult de 30 de m distanţă faţă de mal. Totodată, nu se fac intervenţii asupra vegetaţiei acolo unde fâşia de stuf măsoară mai puţin de 10 m de la mal.
"Pentru a asigura siguranţa la ape mari a populaţiei, dar ţinându-se cont şi de impactul asupra mediului, decolmatarea se va face preponderent pe malul drept, unde aluviunile şi vegetaţia afectează digul, iar pe malul stâng se vor respecta măsurile trasate", a mai precizat reprezentanta ABA Crişuri.
