Chemaţi la vot să-şi aleagă reprezentanţii în Senatul Universităţii, cercetătorii şi profesorii au conştientizat miza scrutinului. Având misiunea de a-l controla pe rector şi chiar puterea de a-l demite, senatorii sunt de fapt "greii" Universităţii, astfel că nu-i de mirare că pentru cele 57 de locuri şi-au depus candidaturile 111 candidaţi.

Scrutinul pentru Senat a deschis oficial şi cursa pentru Rectorat. Până acum, singurii care şi-au exprimat interesul sunt actualul rector, Constantin Bungău, şi decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie, Florian Bodog. În mod cert, ambii îşi doresc să aibă un Senat docil, aşa că fiecare aliat contează...

Lista cui?

La Biblioteca Universităţii, unde a avut loc alegerea senatorilor, au fost organizate două secţii de votare, una pentru studenţi, cealaltă pentru cadre. Previzibil, alegerile studenţilor au fost invalidate din lipsă de cvorum. Doar 310 au trecut pe la urne, pentru validarea scrutinului fiind necesare 7.031 voturi, jumătate plus unu din numărul total al studenţilor. Drept urmare, tinerii au fost chemaţi din nou la urne pe 1 februarie, de data aceasta condiţia cvorumului nemaifiind obligatorie.

Dascălii au fost, însă, mult mai interesaţi. Din totalul de 958 universitari cu drept de vot, 718 şi l-au folosit, validând procedura. Rezultatele au fost aşteptate cu interes, mai cu seamă că înainte cu o zi, marţi, prin facultăţi a circulat o listă cu 57 de candidaţi care "trebuiau" votaţi. Prezentată în exclusivitate pe portalul BIHOREANULUI, lista a fost difuzată din mână în mână, pentru a nu-i fi deconspirat autorul.

Cu reclamă sau fără

Printre universitarii de pe listă s-a numărat actualul preşedinte al Senatului, profesorul Sorin Curilă (foto), de la Facultatea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, dar şi alţi membri ai Senatului, precum Simona Bodog (Ştiinţe Economice), Cristian Grava (IETI), Mariana Mureşan (FMF), Simona Cavalu (FMF), Marius Ţepelea (Teologie), Radu Brejea (Mediu).

În schimb, lista i-a "sărit" pe cancelarul Senatului, Vasile-Aurel Căuş (Ştiinţe) şi pe alţi candidaţi noi şi notorii: prorectorul Marcela Prada (Construcţii), fostul prorector Sorin Şipoş (Istorie), decanul Aurora Mancia (tot Construcţii), managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp (FMF).

Nominalizarea lui Curilă şi a unor apropiaţi ai săi i-a convins pe universitari că autorul ar fi însuşi preşedintele Senatului. Unii cred că nu singur, ci împreună cu Florian Bodog, decanul FMF, care şi-a anunţat intenţia de a deveni rector şi ar fi bătut palma cu Curilă pentru a se susţine reciproc.

Democraţie vs. Racolare

Curilă neagă, însă, ambele bănuieli. "Nu aveam nevoie să fiu pe o listă ca să ajung membru al Senatului", a declarat el BIHOREANULUI, adăugând că aceste "wish-list-uri" sunt de fapt dovezi ale democraţiei din Universitate, unde oricine poate să-şi susţină favoriţii. De ce această susţinere nu s-a făcut făţiş, asumat? Nu are nicio explicaţie...

La fel zice şi Bodog, care se delimitează de asemenea practici şi, mai mult, susţine că prin facultăţi au circulat mai multe liste. Totuşi, nu le critică autorii. "Este normal ca facultăţile să se coalizeze şi să-şi susţină oamenii", spune Bodog.

În schimb, rectorul Constantin Bungău (foto) a condamnat vehement neasumarea listelor. "Nu e o practică ce ţine de Universitate", afirmă Bungău.

Cert este că, în final, aproape toţi cei desemnaţi pe singura listă găsită au câştigat un mandat de senator, fiind imposibil de intuit dacă ar fi avut succes şi fără "reclamă".

Câştigători noi şi vechi

Senatorul cu cele mai multe voturi primite, 449, este Codruţa Bendea, şef de lucrări la Facultatea de Inginerie Energetică şi Management Industrial, urmată cu 446 voturi de conferenţiarul Ovidiu Burtă (FMF) şi, cu 423 voturi, de lectorul Magdalena Indrieş.

Pe lângă actualii lideri ai Senatului, Curilă (419 voturi) şi Căuş (336), din rândul vechilor senatori au câştigat noi mandate Florin Mariş Hinsu (Arte, 327 voturi), Cristian Grava (293), Ioan Ţarcă (Inginerie Managerială şi Tehnologică, 272) şi Simona Bodog (379). În rândul senatorilor noi se numără Marcela Prada (335 voturi), fostul director general administrativ Mircea Gordan (IETI, 333), avocatul Ştefan Herchi (Drept, 382) şi preşedintele Comisiei de Etică, Nicu Cornel Sabău (Mediu, 265 voturi).

Un rol important în stabilirea câştigătorilor l-a avut FMF. Mai bine de 80% dintre medicinişti s-au prezentat la vot, explicaţia fiind, spun sursele BIHOREANULUI, că Florian Bodog (foto) şi-a sunat toţi colegii pentru a-i mobiliza. Cum au votat, s-a văzut: toţi candidaţii FMF de pe listă au câştigat, semn că mediciniştii nu ies din vorba decanului...

Senatori cu opţiuni

În schimb, au ratat accederea în Senat istoricul Sorin Şipoş şi doctorul Gheorghe Carp, singurii despre care înainte de alegeri se vehicula că ar fi putut periclita planul lui Curilă de a rămâne preşedintele Senatului. Dacă acesta va avea sau nu contracandidaţi se va lămuri în următoarele două luni, alegerea şefului Senatului fiind programată pe 18 aprilie. Până atunci, forul va fi condus fie de Curilă, care se doreşte preşedinte interimar, fie de decanul de vârstă al senatorilor.

Tot până atunci, senatorii vor lămuri situaţiile de incompatibilitate. Aleşii care deja au funcţii de conducere, cum sunt prorectorul Marcela Prada şi prodecanul de la Ştiinţe Economice Simona Bodog, vor trebui să opteze ce preferă să facă.

Bungău vs. Bodog

La o zi după alegerea preşedintelui Senatului, pe 19 aprilie, universitarii vor fi chemaţi din nou la urne, pentru a-şi desemna viitorul rector. În afara lui Bungău şi Bodog, nu se arată, deocamdată, niciun doritor.

Şansele celor doi sunt greu de cuantificat. Actualul rector are atât atuuri, cât şi dezavantaje. Pe de-o parte, sub conducerea lui Bungău, Universitatea a obţinut calificativul de încredere ridicată din partea Agenţiei Române pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS), niciun universitar nu a fost concediat şi toţi şi-au luat salariile la timp, în ciuda problemelor instituţiei. Pe de altă parte, situaţia financiară continuă să nu fie roz: cu alocaţii reduse de la Ministerul Educaţiei şi venituri diminuate din taxele studenţilor, UO tocmai contractează al doilea credit din ultimii patru ani.

În schimb, Bodog se laudă că, în mandatul său de decan, Medicina a scăpat de deficitul financiar, putând plăti cadrelor şi orele predate peste norma de bază. Totuşi, după ce şi-a construit cariera cu ajutorul controversatului Mircea Ifrim şi al fraţilor Doru şi Adrian Maghiar, Bodog, care este în paralel şi senator PSD, e considerat parte a clanului răposatului rector Teodor Maghiar.

Candidaturile pentru rectorat se vor putea depune între 28 martie şi 1 aprilie, aşa că timp pentru identificarea celui mai potrivit candidat încă este. Doar "material" să fie...

CARTĂ CONTESTATĂ
Reguli vechi, date noi

Condiţiile în care s-au derulat alegerile pentru Senatul Universităţii nu au fost pe placul tuturor votanţilor. Anul trecut, în noiembrie, Senatul hotăra ca scrutinul să fie organizat în baza regulamentului din Carta Universităţii, fără să ţină cont că acesta trebuia actualizat.

Întocmit în urmă cu cinci ani, regulamentul prevede că numărul de reprezentanţi în Senat ai fiecărei facultăţi depinde de numărul cadrelor şi al studenţilor înregistrat la 1 octombrie 2011. De exemplu, o facultate cu până la 25 de cadre şi sub 1.500 de studenţi are dreptul la doi profesori şi un student, iar una cu până la 50 de cadre şi 3.000 de studenţi la trei senatori din rândul cadrelor didactice şi doi din cel al studenţilor. Prin neactualizarea regulamentului, deşi numărul cadrelor şi al studenţilor s-a redus la aproape toate facultăţile, norma de reprezentare a fost păstrată.

Rectorul Constantin Bungău şi organizaţiile studenţeşti au atenţionat asupra neconcordanţei, arătând că numărul senatorilor ar fi trebuit redus, dar, la propunerea preşedintelui Sorin Curilă, Senatul a ales să nu modifice regulamentul. Dacă ar fi făcut-o, trebuia să pună Carta în dezbatere, riscul fiind să apară şi alte propuneri de modificare.