Laviniu Chiş a ajuns atlet aproape din întâmplare. Mărturiseşte că "nici măcar nu-mi plăcea să fug, cu atât mai puţin credeam că aş fi bun la asta". Un antrenor cu ochii formaţi a încercat însă să-l convingă că poate deveni atlet profesionist şi, din fericire, i-a ascultat sfatul.

Astăzi, Laviniu este unul dintre cei mai buni atleţi români, cu numeroase competiţii câştigate. În urmă cu două săptămâni a devenit campion balcanic la proba de 5.000 de metri, la prima ediţie de seniori la care a participat. Tânărul sportiv promite că va mai aduna medalii şi poate chiar îşi va îndeplini visul de a concura la Jocurile Olimpice!

Fuga... de calculator

În 2012, pe când era elev în clasa a VIII-a, la îndemnul dirigintelui de la Şcoala Nicolae Bălcescu, Laviniu s-a înscris la un cros prin pădurea din Băile Felix, dedicat copiilor de vârsta sa. "Mai participasem la un concurs cu doi ani înainte, dar adevărul e că nu-mi plăcea deloc să fug. Preferam să stau în casă şi să mă joc pe calculator", povesteşte sportivul, acum în vârstă de 21 de ani.

Deşi a concurat numai cu elevi de la Liceul cu Program Sportiv, a câştigat locul I şi a fost remarcat de un antrenor de atletism, Beni Laszlo, care l-a convins să dea admiterea în clasa a IX-a la LPS. "A insistat mult domnul Beni", îşi aminteşte Laviniu. Nu-şi regretă alegerea, ba dimpotrivă, căci la puţin timp după ce s-a apucat serios de atletism a început să adune o mulţime de medalii.

Tot mai sus

După doar două luni, antrenat de profesorul Robert Olah, Laviniu a devenit vicecampion naţional la proba de 1.500 de metri în categoria sa de vârstă, iar după alte cinci luni a obţinut acelaşi titlu la proba de 3.000 de metri, în întrecere cu sportivi mai mari. "Atunci am obţinut şi un personal best, cu un timp de 8 minute şi 49 de secunde", povesteşte orădeanul. S-a calificat astfel la Festivalul Tineretului din Olanda, unde s-a clasat pe locul IV la proba de 1.500 de metri, performanţă care i-a dat motivaţia necesară să se antreneze mai mult.

Aşa a reuşit să obţină titlul de vicecampion naţional la cros în 2013, concurând cu atleţi chiar şi cu patru ani mai mari. "A însemnat mult pentru mine, să fiu mai bun decât sportivi mult mai experimentaţi", zice Laviniu.

Campion pentru Oradea

Pe lângă faptul că l-a disciplinat şi l-a determinat să aibă un stil de viaţă sănătos, sportul l-a învăţat şi să fie ambiţios. Consecvent în antrenamente, în 2014 a reuşit o nouă performanţă: a ajuns al doilea atlet din lume, la categoria sa de vârstă, la proba de 3.000 de metri, pe care o alerga în doar 8 minute şi 24 de secunde. "După ce au intrat în clasament şi kenyenii, am ajuns pe locul 18 în lume. Dar o vreme am fost lider european", zice el, mândru de reuşită.

La primul semimaraton, în urmă cu doi ani, a bifat un nou record personal, cucerind cinci medalii. Atunci a devenit campion naţional la juniori şi la tineret şi vicecampion naţional la seniori, câştigând de asemenea un premiu I şi un premiu II în echipă cu alţi doi orădeni, Vasile Cont şi Eduard Hercuţ. "A fost un succes de care m-am bucurat foarte mult", spune el. Bucuria i-a fost umbrită doar când a aflat că cel care i-a suflat titlul de campion naţional la seniori se dopase cu meldonium.  

Legitimat după absolvirea liceului la CSM Oradea, în 2017 a mai cucerit două titluri de campion naţional, dar cea mai mare performanţă a obţinut-o acum două săptămâni, când a participat la Campionatul Balcanic de Atletism pentru seniori, şi a trecut primul linia de sosire în proba de 5.000 de metri, parcursă în 14 minute, 26 de secunde şi 7 sutimi, ceea ce i-a adus titlul de campion balcanic. "Eram cotat între preferaţi, dar, sincer, nu ştiam dacă pot să câştig", spune Laviniu cu modestie.

Ofuri de sportiv

Orădeanul este hotărât să se antreneze serios şi de acum înainte, dorindu-şi cu ardoare să ajungă la Jocurile Olimpice. "Nu ştiu dacă la cele din Tokyo, dar la cele din 2024 din Paris vreau să fiu prezent". Chiar dacă, adolescent fiind, nu-şi imagina că ar putea deveni atlet profesionist, acum n-ar mai da pe nimic libertatea pe care o simte în alergare. "Reuşesc să uit de orice probleme am", mărturiseşte el.

E conştient că pregătirea în cariera de senior nu va fi uşoară, mai ales că Oradea nu are o pistă pentru profesionişti. "Din păcate, când am un antrenament dur în Parcul Brătianu, pe singura pistă cu tartan din Oradea, sau în pădure la Felix, pe o pistă făcută de Federaţia Română de Atletism, e foarte greu să-i ocolesc pe cei care se plimbă cu căşti în urechi ori pe cei care pur şi simplu stau şi mănâncă seminţe. Şi e deranjant că nici nu-şi dau seama că mă încurcă", mărturiseşte Laviniu. Totuşi, nu vrea să se dea bătut şi continuă să alerge cât de iute, tot mai iute...