La o primă vedere întrebarea pare tembelă. Și la o a doua sau a zecea vedere, tot tembelă rămâne. Problema este, însă, că această întrebare a fost formulată de către doi judecători ai unei curți de apel și adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Deși pare de necrezut, Curtea de Apel Iași, judecând un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu stabilit de 100.740 euro la cursul valutar de la momentul comiterii faptei a adresat această întrebare Instanței Supreme, evident, „îmbrăcată” formal mai juridic, în contextul în care, potrivit cursului valutar actual, prejudiciul ar fi sub 100.000 euro, iar inculpatul ar putea fi condamnat cu suspendare sau chiar cu o sancțiune și mai blândă.
În raționamentul autorilor întrebării, fluctuațiile de curs valutar constituie lege penală mai favorabilă care urmează a fi aplicată retroactiv în cauză, articolul 15 din Constituția României impunând statului să aplice orice lege mai favorabilă ce intervine până la judecarea definitivă a cauzei.
Procurorul General al României și-a expus punctul de vedere către Instanța Supremă pe multe pagini și a argumentat, corect, că un curs valutar nu poate fi lege, pentru simplul fapt că nu provine de la legiuitor și nu reflectă voința Statului Român în materie de politică penală. Procurorul General a arătat că, în realitate, cursul valutar reprezintă o cotație stabilită de BNR zilnic, pe baza cererii și ofertei pe piața liberă, fără vreo intervenție a legiuitorului.
Exemplul de mai sus ne arată cât s-a degradat sistemul judiciar românesc, în care deja nicio interpretare nu mai pare absurdă. Trebuie ca un procuror general să le explice la doi judecători de curte de apel și la peste zece judecători supremi ce este cursul valutar și că acesta nu are treabă cu legea? Că legea provine de la Parlament și nu de la Banca Națională, aspecte ce se învață în primele săptămâni ale facultății de Drept?
Haideți, însă, să mai facem un exercițiu de imaginație. Dacă cursul valutar ar putea constitui lege penală mai favorabilă, mă întreb ce facem cu inflația? Că acolo nu mai putem spune că nu e vina statului. Inflația este o consecință directă a politicii statului român, iar inflația, cel puțin în ultimii ani, este mult mai mare decât fluctuațiile de curs valutar.
Vom ajunge oare, în viitor, să calculăm prejudiciul prin aplicarea inversă a inflației, raportându-ne la valoarea banilor din momentul pronunțării hotărârii judecătorești?
Până atunci, așteptăm decizia Instanței Supreme...