CCR a amânat pe 20 octombrie decizia privind legea pensionării magistraților adoptată de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii, aceasta fiind a doua amânare, după cea din 24 septembrie.
Legea a fost contestată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a acuzat că majorarea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani și plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu ar afecta independența justiției.
Tot pentru 20 octombrie a amânat CCR și decizia privind măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Din patru...
Pe agenda CCR s-au aflat, miercuri, patru sesizări de neconstituționalitate depuse de ÎCCJ, precum și de partidele din opoziție – AUR, SOS și POT, pentru tot atâtea patru proiecte de lege adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan la 1 septembrie, în cadrul Pachetului 2 de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar al României.
Este vorba despre modificarea legislației privind pensionarea magistraților, așa încât retragerea din activitate să aibă loc, etapizat, la vârsta standard de 65 de ani, cu o vechime de 35 de ani, iar cuantumul pensiei să nu depășească 70% din venitul net în ultima lună înaintea pensionării.
Această lege trebuia să intre în vigoare la 1 octombrie, dar a fost atacată la CCR de instanța supremă, care a obiectat că în acest fel va fi grav afectată independența magistraților. „Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta un comunicat al ÎCCJ.
Noua amânare vine în contextul în care pe 10 octombrie se întrunește ECOFIN, Consiliul pentru Afaceri Economice și Financiare al statelor UE, în cadrul căruia România trebuie să demonstreze că îndeplinește un jalon privind pensiile speciale, în caz contrar urmând să piardă 230 milioane de euro din PNRR. De notat că premierul Ilie Bolojan a arătat că ar putea demisiona în cazul unei decizii negative a CCR, arătând că în acest caz „Guvernul nu ar mai avea legitimitatea să ia și alte măsuri”.
Tot miercuri, pe masa CCR s-au aflat sesizările depuse de AUR, POT și SOS împotriva proiectelor de lege privind reforma în sănătate, guvernanța corporativă și noile taxe și măsuri fiscale.
… două
Cele trei partide de opoziție au atacat la CCR și proiectul legii care a modificat funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Autorității Naționale privind Comunicațiile (ANCOM) și Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE). CCR a respins această sesizare pe 24 septembrie, atunci când a amânat să se pronunțe pe celelalte patru proiecte, astfel că legea a intrat în vigoare. În esență, au fost plafonate veniturile membrilor Consiliilor de Administrație ale acestor entități și a fost micșorat numărul lor.
Miercuri, CCR a respins sesizarea AUR, SOS și POT asupra legii privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, și aici fiind micșorate numărul membrilor CA și, cu 30%, sumele pe care aceștia le pot încasa, astfel încât legea este oficial constituțională, putând fi promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
De asemenea, Curtea a respins miercuri și sesizarea privind modificările ce vizează domeniul sanitar, care prevăd că funcțiile de șefi ai secțiilor din spitalele publice se scot la concurs și crește responsabilitatea acestora, spitalele ar urma să fie penalizate dacă alocă mai mulți bani pentru salarii decât pentru tratarea pacienților, medicii care nu respectă programul de lucru vor putea fi sancționați, iar ponderea plăților pentru medicii de familie s-ar muta spre servicii, nu spre capitație (plată pe număr de pacienți).
Și această lege urmează să fie promulgată și publicată în Monitorul Oficial, ca să intre în vigoare.
În schimb, CCR a amânat pe 20 octombrie o altă sesizare a AUR, SOS și POT, privind modificările în domeniul fiscal.
Măsurile fiscale adoptate de Guvernul Bolojan prevăd, între altele, creșterea contribuțiilor la CASS aferent veniturilor din activități independente, creșterea impozitării câștigurilor la bursă, noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii, o nouă formulă pentru taxarea multinaționalelor, taxarea coletelor extra-comunitare cu o valoare sub 150 euro, obligația tuturor comercianților de a accepta plata cu cardul și a tuturor firmelor de a avea cont bancar.