Curtea Constituţională a constatat, vineri, că Traian Băsescu nu şi-a exercitat cu maximă eficienţă şi exigenţă funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, avizul Curţii fiind transmis Parlamentului.
În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei, susţin judecătorii CCR.
Practic, în aviz, Curtea Constituţională nu precizează clar dacă dă un aviz negativ sau favorabil suspendării lui Traian Băsescu. Judecătorii încep analiza motivelor celor 7 motive invocate de USL în cererea de suspendare.
La primul punct, magistraţii susţin că "faptul că preşedintele României, prin comportamentul său politic, şi-a asumat public iniţiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reţinut ca o încercare de a diminua rolul şi atribuţiile primului ministru". "De aceea, această atitudine imputată domnului Traian Băsescu nu poate fi încadrată în conceptul „opinii şi opţiuni politice", astfel cum acesta a fost stabilit de Curtea Constituţională prin Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007, potrivit căruia Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora", se arată în aviz.
Cât priveşte al doilea motiv incocat de USL pentru suspendare, încălcarea dreptului la salariu şi pensie prin declaraţiile referitoare de scădere a salariilor şi pensiilor, Curtea Cosntituţională susţine că: "Motivele invocate de autorii propunerii privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la muncă şi dreptul la pensie, nu se pot constitui în elemente ce conduc la atingerea substanţei acestor drepturi fundamentale. În acest sens, Curtea constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor şi a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii.
În privinţa celui de al treilea capăt de acuzare al USL, încălcarea separaţiilor puterilor în stat şi independenţa justiţiei, prin declaraţii atunci când a vorbit despre amânarea judecării dosarelor sau deciziile referitoare la plata salariilor, Curtea Constituţională susţine: "Aceste declaraţii ale Preşedintelui României nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional. De aceea, nu se poate reţine că încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la independenţa justiţiei, declaraţiile critice formulate nefiind de natură să determine pe magistraţi să nu-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale".
Referitor la acuzaţia a patra că preşedintele a iniţiat un proiect neconstituţional de revizuire a Constituţiei, magistraţii notează: "Faptul că unele prevederi din proiectul de lege pentru revizuirea Constituţiei au fost constatate ca fiind neconstituţionale, deoarece aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Preşedintele României ar fi încălcat prevederile Legii fundamentale".
Curtea Constituţională constată în aviz că "declaraţiile Preşedintelui României nu au fost de natură a aduce atingere independenţei judecătorilor constituţionali", aşa cum reclama USL la punctul cinci din cererea de suspendare.