Curtea Constituțională a României a publicat marţi motivarea la soluţia dată în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, ridicată de Avocatul Poporului. După cum se știe, legea îi interzice liderului PSD, Liviu Dragnea, să facă parte din Executiv dată fiind condamnarea la închisoare cu suspendare, primită în dosarul „Referendumul”.

Concret, CCR a explicat decizia prin care a statuat că o persoană condamnată nu poate face parte din Guvern. În esență, judecătorii consideră că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislației doar în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie, după cum anunță evz.ro.

"(...) Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma 'nu au suferit condamnări penale' încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.

Orice altă interpretare dată sintagmei 'nu au suferit condamnări penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției", se arată în motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibilă, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului.

Sursa citată amintește că decizia CCR a avut 3 opinii separate. Judecătorii CCR Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu au semnat, împreună, o opinie separată la decizia CCR de a respinge ca inadmisibilă a sesizării Avocatul Poporului la Legea 90, apreciind că aceasta ar fi trebuit admisă.

"În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii, aşadar aplicându-se şi raportându-se doar la condiţiile prevăzute de Constituţie", au arătat cei 3.