Curtea de Apel București a suspendat luni încă cinci hotărâri adoptate de Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan, după ce alte șase fuseseră suspendate joi, tot la cererea PSD. Astfel, toate cele 11 hotărâri atacate efectiv în instanță de social-democrați sunt, deocamdată, suspendate. Guvernul a anunțat că va face recurs și susține că măsurile blocate privesc, între altele, sprijinirea persoanelor cu dizabilități și a tinerilor care se angajează, accesul pacienților români la schimburile internaționale de organe, gestionarea a aproape 600 milioane euro din fonduri externe și îndeplinirea unor obligații asumate prin PNRR și legislația europeană.
Potrivit G4Media, Curtea de Apel București a decis luni, 3 august, suspendarea ultimelor cinci hotărâri dintre cele atacate de PSD. Sursa citată amintește că instanța este condusă de judecătoarea Liana Arsenie, „o loială a Liei Savonea”, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Motivările instanței nu au fost încă publicate, astfel că nu sunt cunoscute argumentele pentru care judecătorii au dispus suspendarea celor 11 acte.
De unde a pornit conflictul
Disputa a început în 27 iulie, când PSD a depus plângeri prealabile împotriva a 12 hotărâri adoptate de Guvernul interimar, susținând că Executivul demis și-ar fi depășit limitele constituționale și legale prin adoptarea unor măsuri care, în opinia social-democraților, introduc politici noi.
În esență, conflictul privește limitele în care poate acționa un Guvern demis: PSD susține că Executivul ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor publice și nu poate adopta politici cu efecte pe termen lung, în timp ce Guvernul afirmă că hotărârile contestate pun în aplicare obligații deja existente, unele asumate prin PNRR sau prin legislația europeană, iar altele chiar prin legi adoptate de Parlament.
După cum BIHOREANUL a arătat, Guvernul avertiza încă de săptămâna trecută că unele dintre hotărârile contestate sunt legate de jaloane din PNRR și că blocarea lor poate atrage pierderi financiare pentru România.
În 29 iulie, PSD a atacat efectiv la Curtea de Apel București 11 dintre cele 12 hotărâri și a cerut suspendarea lor.
A 12-a, referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, nu fusese încă publicată în Monitorul Oficial. Premierul Ilie Bolojan a retras-o de la publicare, iar strategia a fost trimisă în Parlament sub forma unui proiect de lege, tocmai pentru a evita riscul ca jalonul PNRR, evaluat la aproape un miliard de euro, să fie blocat printr-un proces.
Primele șase: persoane cu dizabilități, transplanturi și PNRR
Prima serie de decizii a venit joi, 30 iulie, când Curtea de Apel București a suspendat șase hotărâri.
Într-un comunicat transmis vineri, Guvernul a detaliat consecințele pe care le atribuie acestor suspendări.
Una dintre hotărâri, HG 569/2026, stabilea procedura prin care persoanele adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale urmau să primească sprijin financiar pentru integrarea în comunitate.
Din 2027, acestea ar fi putut beneficia de o indemnizație lunară pentru locuire, în limita unui salariu minim brut pe țară, în prezent 4.350 lei, pentru acoperirea cheltuielilor cu locuința și utilitățile. La ieșirea din centru ar fi primit și un ajutor de tranziție echivalent cu două salarii minime brute, adică 8.700 lei la valoarea actuală.
Potrivit Guvernului, dintre cele 15.903 persoane adulte cu dizabilități aflate în centre rezidențiale, 5.411 sunt în proces de dezinstituționalizare și integrare în comunitate.
Risc pentru schimburile internaționale de organe
O altă hotărâre suspendată, HG 546/2026, aproba cotizația necesară participării României la FOEDUS – European Organ Exchange, platforma europeană prin care statele participante fac schimb de organe pentru transplant.
Guvernul susține că plata cotizației este necesară pentru menținerea României în această rețea și avertizează că blocarea actului creează riscul pierderii accesului la platformă, ceea ce ar reduce posibilitatea găsirii unor organe compatibile pentru pacienții români aflați pe listele de așteptare.
Un jalon din PNRR și două obligații europene
Tot în primul lot a fost suspendată HG 545/2026, privind organizarea Ministerului Agriculturii și a Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină.
Executivul spune că hotărârea este necesară pentru îndeplinirea jalonului 508 din PNRR, aferent reformei RePowerEU, și pentru ca Agenția Domeniilor Statului să poată identifica și inventaria terenurile degradate ale statului ce ar urma să fie folosite pentru proiecte de producere a energiei regenerabile. Reforma are, potrivit Guvernului, o alocare totală de peste 3 milioane euro.
Curtea a suspendat și HG 509/2026, privind declararea unor arii speciale de conservare din rețeaua Natura 2000. Guvernul arată că România se află din 2020 într-o procedură de infringement pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei Habitate și susține că suspendarea reglementării menține riscul continuării procedurii și al unor sancțiuni financiare.
O situație asemănătoare privește HG 571/2026, referitoare la procedurile de urgență pentru echipamente radio și compatibilitatea electromagnetică. Actul transpunea o directivă europeană privind funcționarea pieței interne în situații de criză, iar Guvernul avertizează și în acest caz asupra riscului unei proceduri pentru neîndeplinirea obligațiilor de stat membru.
O hotărâre care aplica o lege inițiată de parlamentari PSD
A șasea hotărâre suspendată joi, HG 547/2026, privește Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin.
Actul punea în aplicare o lege adoptată de Parlament prin care denumirea instituției era schimbată în Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă „Prof. univ. dr. Valeriu Tabără” Lovrin.
Guvernul subliniază în comunicatul său că legea pe care hotărârea trebuia să o pună în aplicare fusese adoptată la inițiativa unui grup de parlamentari PSD.
Alte cinci suspendări, luni
Luni, 3 august, Curtea de Apel București a admis și celelalte cinci cereri depuse de PSD, astfel că numărul hotărârilor suspendate a ajuns la 11.
Într-un nou comunicat transmis luni, Guvernul susține că deciziile afectează de această dată măsuri destinate tinerilor care intră pe piața muncii, gestionarea unor fonduri externe, mecanismul privind amenzile neachitate, sprijinirea crescătorilor individuali de animale și organizarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare.
Prime de până la 1.250 lei pentru tinerii care se angajează
HG 570/2026 prevedea, între altele, un sprijin pentru tinerii NEET, cu vârste între 16 și 29 de ani, care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare profesională.
La prima angajare pe perioadă nedeterminată, aceștia ar fi putut primi o primă de stabilitate de 1.000 lei lunar în primul an și 1.250 lei lunar în cel de-al doilea an, cu condiția păstrării locului de muncă. Sumele ar fi fost neimpozabile.
Guvernul susține că procedura nu mai poate fi aplicată cât timp hotărârea este suspendată.
Aproape 600 milioane euro din fonduri externe
O altă hotărâre suspendată luni, HG 511/2026, privește organizarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Prin aceasta, MIPE urma să devină operator de program și punct național de contact pentru două mecanisme financiare prin care România urmează să beneficieze până în 2028 de circa 596 milioane euro.
Este vorba despre 304,64 milioane euro prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2021-2028, bani acordați de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, și 291,61 milioane euro prin Mecanismul Financiar Norvegian.
Executivul afirmă că reglementările necesare gestionării acestor fonduri sunt suspendate odată cu hotărârea.
Amenzi neplătite și suspendarea permisului
Curtea a suspendat și HG 530/2026, care stabilea normele pentru aplicarea mecanismului privind amenzile contravenționale neachitate.
Autoritățile fiscale locale urmau să înregistreze amenzile rămase definitive și să trimită contribuabilului, în cel mult 30 de zile, o somație de plată.
Persoana amendată ar fi avut la dispoziție 90 de zile pentru a achita datoria, după care urma să-i fie suspendat dreptul de a conduce. Durata suspendării era calculată proporțional cu suma neachitată: o zi pentru fiecare 50 lei datorați.
3,15 milioane lei pentru crescătorii de animale
HG 512/2026 aproba un plafon de 3,15 milioane lei pentru colectarea, transportul, depozitarea și neutralizarea animalelor moarte din gospodăriile crescătorilor individuali.
Potrivit Guvernului, finanțarea asigura continuitatea unei scheme de ajutor de stat și contribuia la prevenirea răspândirii bolilor, inclusiv în contextul pestei porcine africane, precum și la respectarea normelor de biosecuritate.
Ultima dintre cele cinci hotărâri suspendate luni, HG 501/2026, privește organizarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare. Actul reducea numărul maxim de posturi din aparatul propriu al CNCAN de la 182 la 180, în cadrul măsurilor care urmăresc diminuarea cheltuielilor de personal.
Guvernul reclamă viteza proceselor și anunță recurs
În ambele comunicate, Executivul a atras atenția asupra calendarului foarte scurt în care au fost soluționate cererile PSD.
Potrivit Guvernului, social-democrații au depus plângerile prealabile luni, 27 iulie, iar în 29 iulie au atacat în instanță 11 dintre cele 12 hotărâri și au solicitat suspendarea lor.
Pentru primele șase procese, citațiile au început să ajungă la Secretariatul General al Guvernului în 29 iulie, de la ora 13.14, iar termenele au fost stabilite pentru ziua următoare, 30 iulie, la orele 13 și 15.45.
În cazul celor cinci dosare soluționate luni, citațiile au început să ajungă în aceeași zi de 29 iulie, de la ora 14.54, iar termenul a fost stabilit pentru luni, 3 august, la ora 11.
Guvernul a anunțat că va declara recurs împotriva soluțiilor Curții de Apel București.
Până la publicarea motivărilor instanței, rămâne necunoscut raționamentul juridic pentru care judecătorii au considerat că executarea celor 11 hotărâri trebuie suspendată.