Curtea de Conturi a României recomandă decidenților politici să întreprindă o reformă în organizarea unităților administrativ-teritoriale, constatând că o proporție mare de orașe și comune nu au nici măcar numărul de locuitori care să le justifice rangul, suferind de asemenea la serviciile de utilități, de sănătate și de educație.
De asemenea, Curtea de Conturi arată că ponderea mare a cheltuielilor pentru plata angajaților din primării limitează dezvoltarea localităților.
Comasarea și diminuarea rangului, aproape imposibile
Potrivit celui mai recent raport anual al Curții de Conturi a României, pentru anul 2024, citat de biziday.ro, în întreaga țară persistă diferențe mari între mediul urban și cel rural în ce privește accesul la servicii de sănătate (dispensare, cabinete medicale, farmacii), de învățământ (unități școlare) și la utilitățile de bază (apă și canalizare, transport).
Raportul arată că UAT-urile mici, cu populație redusă numeric, sunt cele mai dezavantajate, fapt care „subliniază nevoia de investiții și politici publice care să reducă aceste inegalități și să asigure un acces echitabil la servicii esențiale pentru toți cetățenii”.
Curtea de Conturi subliniază că în prezent cadrul legislativ nu oferă instrumentele necesare pentru a reorganiza eficient administrația locală și a răspunde nevoilor specifice ale comunităților. „Schimbarea statutului administrativ al unei localități este dificilă și rareori reușește. Au existat, în ultimii ani, mai multe încercări de revenire la rang de comună a unor orașe sau de comasare a unor comune cu orașe, dar cele mai multe dintre acestea nu au fost finalizate cu succes din cauza neîndeplinirii condițiilor impuse de Legea referendumului”, subliniază Curtea de Conturi.
Dependente de Guvern
De asemenea, instituția arată că unul dintre indicatorii cheie prevăzuți de legislație pentru clasificarea UAT-urilor este numărul de locuitori, al cărui prag minim pentru orașe este 10.000 de locuitori, iar pentru comune de 1.500 locuitori, dar în 2023 mai mult de jumătate din orașe, 119 din 216, nu îndeplineau criteriul demografic. Totodată, acest criteriu nu era îndeplinit de 432 comune din totalul celor 2.862.
Analiza veniturilor și cheltuielilor comunelor și orașelor mici subliniază rolul pe care îl exercită numărul de locuitori asupra capacității unui UAT de a-și gestiona resursele financiare, acestea fiind dependente de finanțarea de la bugetul de stat și având dificultăți în colectarea veniturilor proprii, ceea ce afectează dezvoltarea localităților.
N-au nici de salarii
În ce privește gestionarea resurselor, doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit să se finanțeze din venituri proprii în proporție mai mare de 50%, iar ponderea ridicată a cheltuielilor de personal poate indica limitarea resurselor pentru dezvoltare. Doar 31% dintre comune au reușit în 2023 să-și acopere cheltuielile de personal din veniturile proprii, în scădere semnificativă față de 2022 (52%) și 2021 (44%). Totodată, doar 76% dintre orașele mici și-au susținut cheltuielile de personal din veniturile proprii, față de 85% în 2022 și 81% în 2021.
De asemenea, Curtea de Conturi reține că în privința cheltuielilor de personal din administrația locală, modul actual de stabilire a coeficienților pentru indemnizațiile primarilor și viceprimarilor, cu implicații în stabilirea salariilor angajaților din administrația publică, creează discrepanțe între orașe și comune atunci când acestea deservesc un număr de locuitori similar.
Potrivit raportului, pentru o mai bună planificare strategică a dezvoltării locale este esențială inițierea unui proces de analiză sistemică și de reformă legislativă, demersuri care pot determina întărirea cadrului instituțional și funcțional al administrației publice locale, gestionarea eficientă a bugetelor locale și o mai bună corelare între nevoile comunităților, resursele disponibile și serviciile oferite.