Dana Cigan, preşedinta Curţii de Apel Oradea: Justiţia impune discreţie, nu publicitate!

Pentru imaginea Curţii de Apel Oradea, anul acesta se anunţă unul zbuciumat. La propriu, pentru că - în sfârşit - stau să înceapă lucrările de reabilitare a Palatului de Justiţie, aflat, se ştie, într-o stare ce nu slujeşte ideii de Justiţie.

Dar şi la figurat, pentru că magistratura locală e din nou afectată de suspiciuni de corupţie, amplificate de cazul avocatului Ioan Sava, anchetat de DNA după ce a pretins de la un client 7.000 de euro promiţându-i că îi va rezolva o soluţie favorabilă la cea mai înaltă instanţă locală. Cum reuşeşte să gestioneze situaţia judecătoarea Dana Cigan, dar şi ce crede preşedinta Curţii despre mersul Justiţiei citiţi în interviul pe care a acceptat, cu mari rezerve, să îl acorde BIHOREANULUI.

- Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia pe care o deţineţi? Cât de greu e să conduci cea mai înaltă instanţă din judeţ?

- Pentru această funcţie am candidat deoarece sunt absolut dedicată ideii reabilitării Palatului de Justiţie din Oradea şi am crezut că pot să ajut ca această idee să se concretizeze. Este principalul ţel al mandatului meu. Nu pot să fac o comparaţie privind dificultatea conducerii unei curţi de apel deoarece nu am mai îndeplinit niciodată funcţii de conducere - cu o singură excepţie de tristă amintire, dar a fost vorba de aceeaşi instanţă - şi nu conduc nici măcar un autoturism. Pot să spun că e destul de dificil, pe de altă parte, deoarece sunt extrem de multe aspecte administrative care trebuie rezolvate şi cu care mă întâlnesc prima dată în viaţă.

- În activitatea de magistrat, aţi fost obligată vreodată la concesii?

- Concesii în probleme de principiu nu ştiu să fi făcut. În rest... De exemplu, nu îmi place să dau interviuri. Credeţi că acest interviu e o concesie?

- O concesie răspunzând unei obligaţii... Care a fost cel mai greu proces pe care l-aţi soluţionat?

- De departe cele mai dificile procese, pentru mine, sunt cele în care trebuie să cântărim dragostea părinţilor faţă de copiii lor: custodii, adopţii, orice implică ruperea relaţiei existente între un copil şi o persoană de care se simte ataşat.

Curtea în şantier

- Anul trecut aţi rămas fără bani pentru facturile de utilităţi. S-au rezolvat problemele financiare ale instanţei?

- Problemele financiare ale instanţei sunt eterne, ca ale oricărei instituţii bugetare în această perioadă. Punctual, în luna ianuarie 2012 am primit banii pentru facturile scadente în decembrie 2011, pe care le-am achitat.

- Dar problemele de personal? Sunt suficienţi judecători pentru a face faţă proceselor?

- Nu sunt suficienţi judecători, sunt şi mai puţini grefieri, dar problema încărcăturii instanţelor nu constă neapărat în numărul celor care lucrează în sistem, ci în modul în care sistemul e organizat, fiind o problemă mult mai complexă decât un simplu număr.

- E şi problema sediului impropriu, care totuşi pare să se rezolve. Palatul de Justiţie urmează să fie reabilitat. S-a finalizat licitaţia?

- Licitaţia nu a fost finalizată, ea întârzie, din păcate, supărător de mult. Sper totuşi ca în această vară să vedeţi deja semnele unui şantier în jurul Palatului.

- Cum va fi afectată activitatea instanţelor? Unde vă veţi muta?

- Curtea de Apel se va multa probabil - subliniez acest cuvânt - în luna iunie în sediul amenajat în Palatul Poştei, iar într-o primă fază Judecătoria Oradea se va muta în spaţiul pe care îl eliberează Curtea. În raport cu justiţiabilii sper ca activitatea să nu fie influenţată negativ - presupun că la asta vă referiţi - dar probabil că toţi cei care vom fi angrenaţi în această acţiune vom avea perioadele noastre de iritare. Nu credeţi că e normal?

- Cum vor avea acces justiţiabilii în sediu pe parcursul lucrărilor? Dacă se mută şi arhivele, câte acte se vor pierde cu acest prilej?

- Accesul justiţiabililor în Palat va fi organizat în funcţie de modul în care va fi organizat şantierul. Arhivele vor fi în permanenţă în acelaşi sediu în care se află instanţele pe care le deservesc. Eu sincer nu cred că se vor pierde acte dar, din felul în care este formulată întrebarea, înţeleg că dumneavoastră aveţi o altă părere. Rămâne să vedem cine a avut dreptate...

Îmi place să privesc înainte, nu înapoi

- Ani de zile, n-au mai fost scandaluri în Justiţia bihoreană, lucrurile păreau să se fi aşezat. Odată cu reţinerea avocatului Ioan Sava, au revenit şi suspiciunile asupra integrităţii morale a unor magistraţi. Cum vedeţi acest caz? Există sau nu filiere de avocaţi şi judecători care "rezolvă" dosare?

- Eu, sincer, nu văd care este legătura dintre reţinerea domnului avocat Sava şi integritatea morală a oricărui magistrat de la instanţele din raza Curţii de Apel Oradea. Nu a fost pusă în discuţie activitatea nici unui judecător în acest dosar, actele din dosarul de cercetare penală nu vizează nici un magistrat, aşa că eu nu cred că există vreo legătură între faptul menţionat şi judecători. Că se fac speculaţii este o cu totul altă problemă. Se pot specula legături între aproape orice şi orice. Iar întrebarea despre filiere între avocaţi şi judecători care "rezolvă" dosare nu cred că îşi are rostul. Dacă ştiu sau dacă aflu de o astfel de faptă sunt obligată, potrivit dispoziţiilor legale, să o prezint organelor de cercetare penală. Şi vă rog să mă credeţi că ştiu exact ce obligaţii am în acest sens, cu atât mai mult din poziţia de preşedinte al unei instanţe.

- Totuşi, ce încredere poate avea justiţiabilul într-un complet de trei magistraţi, dintre care unul a fost trimis în judecată de DNA pentru corupţie, chiar dacă achitat, iar un altul care are soţul condamnat pentru trafic de persoane?

- Problema cu încrederea este una mai complicată. De exemplu, cineva trebuie să se opereze şi cu mare greutate reuşeşte să ajungă la un chirurg celebru, considerat un adevărat specialist, un om care a salvat mii de pacienţi. Şi cu o seară înainte de operaţie află că, în urmă cu cinci ani, doctorului respectiv i-a murit un pacient în timpul unei operaţii similare celei care urmează să i se facă. Mai merge sau nu a doua zi să fie operat de medicul respectiv? Eu vă spun cu toată sinceritatea că am încredere în colegii mei care îşi fac treaba cu seriozitate şi cu profesionalism şi nu ţin cont de aspecte colaterale care nu au legătură cu activitatea lor şi nici de lucrurile care au fost, s-au clarificat şi au trecut. Îmi place să privesc înainte, nu înapoi.

- Cum percepeţi unele soluţii contradictorii pronunţate în situaţii oarecum similare, de acelaşi complet de judecători, situaţii prezentate recent şi de BIHOREANUL? Există sau nu o practică unitară, o egalitate a cetăţenilor în faţa legii?

- Situaţii oarecum similare: ne plimbăm timp de o săptămână prin parc şi vedem doi băieţei, Andrei şi Ionuţ, care se opresc în drumul de la şcoală spre casă câteva minute, în fiecare zi, şi mănâncă Andrei un măr şi Ionuţ o pară. Dvs. spuneţi: ce bine, copiii aceştia mănâncă în fiecare zi fructe. Ei nu vor răci în această primăvară. Completul care a soluţionat cele două cauze la care faceţi referire se uită la aceiaşi copii şi spune: Andrei mănâncă zilnic un măr crescut natural, în timp ce Ionuţ mănâncă pere care au fost tratate cu substanţe chimice, care dăunează ficatului. Mai mult, Ionuţ a suferit o boală în urmă cu o lună care i-a afectat imunitatea. Andrei locuieşte într-o casă bine izolată termic, în timp ce în casa lui Ionuţ intră frigul pe lângă geamurile care nu sunt izolate. Sunt situaţii oarecum similare?

- Doamnă preşedintă, de ce nu există cu adevărat transparenţă în justiţie? De ce presei continuă să i se pună piedici în accesul la dosare sau în sălile de judecată, iar Ghidul de bune practici în relaţie cu mass-media nu e luat în considerare tocmai de judecători?

- Activitatea justiţiei se desfăşoară în şedinţe publice. Aproape toate hotărârile instanţelor pot fi accesate electronic, şi totuşi nu există transparenţă? Adevărul este că justiţia nu este o activitate care să impună publicitate, în niciun mod. Mai degrabă aş spune discreţie. Nu am cunoştinţă ca presa să nu aibă acces în sălile de judecată, în care are acces oricine. Dar vreau să vă întreb ceva şi mi-ar plăcea să îmi răspundeţi sincer: dacă aţi trece printr-un divorţ dificil, de exemplu - lucru pe care nu îl doresc nimănui - cu scandal, cu acuze urâte, care v-ar afecta copilul, puteţi să îmi spuneţi cu mâna pe inimă şi uitându-vă în ochii mei că v-ar fi indiferent dacă aţi vedea relatate aceste aspecte pe prima pagină a ziarelor? Aceste amănunte sau aspecte similare - că tot veni vorba de lucruri similare - încercăm să le protejăm uneori când dumneavoastră apreciaţi că nu suntem transparenţi.

Inconsecvenţa legislativă, problema nr. 1

- Sunteţi mulţumită de Noul Cod Civil? Influenţează intrarea în vigoare a acestuia funcţionarea instanţelor, a creat probleme?

- Mulţumirea mea ar trebui exprimată în calitate de teoretician sau de practician? Codul Civil este o lucrare monumentală şi este întotdeauna perfectibilă. Funcţionarea propriu-zisă a instanţelor nu a fost influenţată de intrarea în vigoare a Codului Civil, va fi însă bulversată de intrarea în vigoare a codurilor de procedură. Iar problemele create au fost cele de interpretare a normelor noi, aşa cum se întâmplă întotdeauna la intrarea în vigoare a unei legi de o asemenea anvergură.

- Legea "micii reforme" trebuia să decongestioneze instanţele, dar n-a reuşit acest lucru? Există procese, civile şi comerciale mai ales, care au ca prim termen de judecată anul viitor. Ce e de făcut?

- Legea micii reforme a decongestionat instanţe. De exemplu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost decongestionată de o mulţime de dosare. La fel, în materie penală, procedura este mult mai rapidă, iar în situaţia multor cauze unde nu mai există decât o cale de atac procedura s-a scurtat. Măsuri pentru scurtarea termenelor au fost luate, fiind suplimentat numărul de intrări în şedinţe, ceea ce impune un efort suplimentar atât pentru judecători, cât şi pentru personalul auxiliar. Problema cea mai importantă o reprezintă, în opinia mea, inconsecvenţa legislativă. Deschideţi un program legislativ, alegeţi la întâmplare un act normativ şi verificaţi de câte ori a fost modificat de la adoptare şi până în prezent. Apoi, alegeţi orice tip de act normativ: lege, hotărâre de guvern, ordonanţă, ordonanţă de urgenţă, ordin al oricărui ministru, şi verificaţi câte acte de tipul respectiv sunt elaborate într-un an. E una dintre problemele sistemului, deoarece toate aceste modificări ale normei generează, într-un fel sau altul, litigii.

- Spuneţi-ne dacă s-a conturat un anume specific al judeţului Bihor în ceea ce priveşte obiectul proceselor. Care sunt categoriile de procese care "sufocă" la ora actuală instanţele din judeţ?

- În raza Curţii de Apel Oradea sunt multe cauze fundamentate pe prevederile Legii nr. 221/2009 deoarece foarte multe persoane din această zonă au fost deportate în perioada imediat următoare încheierii războiului şi care solicită despăgubiri. Sunt, de asemenea, multe litigii de muncă ale personalului din învăţământ şi cunoaşteţi foarte bine ce bâlbâială a existat la un moment dat în legătură cu reglementarea salarizării acestui personal bugetar. Dar aceste cauze nu sunt neapărat specifice acestei zone, ci au caracter general, la fel şi cele prin care se solicită restituirea taxei de poluare, respectiv a taxei de primă înmatriculare. Sunt de ordinul miilor aceste cauze. Toate aceste exemple sunt determinate de inconsecvenţă legislativă.

- Nu ţine şi de organizare?

- Instanţele sunt sufocate într-o oarecare măsură şi din cauza unei incapacităţi de a gestiona dosarele eficient. În legătură cu această problemă încercăm să luăm măsuri care să determine efecte de durată. Este idealul oricărui preşedinte de instanţă, şi face parte din fişa postului.