Uită Netflixul, ia-ți opinci și vino la Borod! Duminică, peste 200 de dansatori în straie populare te poartă într-o călătorie în timp, direct în inima tradițiilor bihorene, acolo unde danțul era mai tare ca WiFi-ul, iar bunicul era DJ-ul satului, cu vioara cu goarnă pe post de amplificator de voie bună și chef de joc.
Evenimentul „Danț pe Valea Mîschi” va începe de la ora 14, după modelul duminicilor de altădată - când oamenii ieșeau de la biserică și se adunau la joc în curtea cea mare sau pe dealurile satului.
Participanţii vor fi dansatori din zona Aleșdului, din localitățile învecinate, printre care și ansamblurile „Datina”, Aleșd, „Doruleț”, Luncșoara, „Codrenii Bihorului”, Roșia, „Nuntașii Bihorului”, Oradea, „Atelier de joc popular”, Zalău, „Grupul de datini și tradiții”, Negreni.
Aceștia vor reînvia dansuri, muzici și obiceiuri transmise din moși-strămoși.
„Participarea în costum tradițional este obligatorie, fiind o condiție esențială pentru respectarea autenticității evenimentului”, au transmis organizatorii, Centrul de Cultură al Județului Bihor și Asociația Culturală Etnos-Ethos din Borod.
Pe lângă dans, publicul se va bucura de muzica tarafurilor tradiționale din Bihor, care vor pune în valoare instrumente emblematice ale zonei, precum vioara cu goarnă și doba. Atmosfera va fi completată de bucatele pregătite de localnici, după rețete vechi, cu ingrediente locale și povești la foc mic - un festin pentru suflet și stomac, în egală măsură.
Danțul care devine documentar
Cu o zi înainte de marele danț, sâmbătă, 21 iunie, în Borod se va filma un documentar care va surprinde aceste obiceiuri în toată autenticitatea lor. Bătrânii satului vor fi ghizii acestei incursiuni în trecut, lăsând o moștenire video pentru generațiile tinere - o punte între lumi, construită din pași de joc, cântec și dor.
Așadar, dacă vrei să vezi cum sună o horă trasă la suflet, cum miroase mămăliga aburindă din vatra satului și cum bate pământul sub opinci, Borodul e locul unde tradiția merge mai departe.
În comuna Borod, „danțurile” se organizau în mod tradițional în curțile gospodăriilor mai încăpătoare sau pe dealurile din jurul satului, iar în sezonul rece, în casele spațioase ale unor localnici.
„Astăzi, dansul popular bihorean nu este doar o moștenire culturală, ci o formă de patrimoniu imaterial care continuă să inspire și să unească, un dialog între tinerii pasionați de tradiții și bătrânii satului, depozitari ai unui patrimoniu cultural neprețuit”, se mai arată în informare.
