Puţine lucruri din Oradea pe care o ştim astăzi existau şi în urmă cu 230 de ani. Şi atunci, şi acum însă, duminică de duminică, din Bazilica romano-catolică răsună acordurile aceleiaşi orgi spectaculoase.

Construită la Viena şi la Oradea pe parcursul a cinci ani, la comanda Împărătesei Maria Tereza, orga a acompaniat mii de liturghii, cununii şi alte sărbători. Cum timpul nu iartă, şi preţiosul instrument are nevoie acum de o restaurare riguroasă, care ar costa până la 200.000 de euro…

Cadou din Viena  

Parte a celui mai mare complex baroc din ţară, Catedrala romano-catolică din Oradea a fost construită pe parcursul a aproape trei decenii, între 1752-1780. Înainte de finalizarea construcţiei, Împărăteasa Maria Tereza a Austriei le-a pregătit credincioşilor orădeni un dar însemnat: o orgă de dimensiuni mari, proiectată şi construită de-a lungul a cinci ani (1777-1782) de Fridolin Festl, la Viena şi la Oradea. "La comanda împărătesei, constructorul orgii, renumit în vremea lui, a făcut în propriul atelier toate componentele şi apoi le-a asamblat la faţa locului", spune Kristofi Janos, organist şi dirijor al orchestrei Bazilicii. La vremea aceea, din ordin imperial, catedrala avea propria orchestră, dirijor şi cântăreţi, cu toţii remuneraţi pentru a acompania serviciile importante ţinute de episcop. "Pe vremea aceea, episcopul era şi un fel de prefect al judeţului, deci nu existau probleme cu susţinerea financiară a unui cor şi a unei orchestre", spune organistul.

Orga romantică

Ca orice orgă mare, şi cea din Bazilica barocă are claviatură, pedalier şi tuburi, care produc sunetul specific al instrumentului prin vibraţia unor coloane de aer din interiorul lor, şi registre, care dictează sunete diferite ale tuburilor. Sunetul se produce cu ajutorul unui sistem – tractură – care face legătura între clape şi tuburile de aer, acesta fiind asigurat cu ajutorul unui burduf. Instrumentul a suferit de-a lungul timpului câteva restaurări şi modificări, prima la aproape 100 de ani de la construcţie. "În 1891, orga, construită în stil baroc, a fost practic transformată într-una în stil romantic german, căci majoritatea pieselor trebuiau schimbate. În noul stil, sunetele sunt mai bogate, semănând cu cele ale unei întregi orchestre", spune Kristofi.

La orga din Bazilica Romano-Catolică s-a cântat fără întreruperi semnificative, iar în 1991 aceasta a suferit din nou modificări ale tubulaturilor, devenind un instrument cu 32 de registre. În esenţă, însă, a rămas de stil romantic german, ceea ce, spun specialiştii, o fac o adevărată raritate în zilele noastre. "Moda a dictat schimbări şi în privinţa orgilor din biserici, multe fiind reconstruite în stil baroc şi neobaroc. Cea de la Oradea a reuşit să se păstreze din punct de vedere al construcţiei şi sunetului în acest stil romantic german. Este o raritate nu doar în România, ci şi în regiune", explică Kristofi Janos.

Restaurare costisitoare

Deşi vechea orgă donată de Împărăţie acompaniază şi acum slujbele din Catedrală, are nevoie acută de restaurare. "Multe dintre tuburi nu mai fac faţă, astfel că poate fi folosită la capacitate mică. Eu sunt obişnuit şi îmi aleg partiturile în aşa fel încât credincioşii să nu sesizeze nicio problemă", spune organistul bisericii.

Conştient de starea instrumentului, episcopul Böcskei László a demarat, în urmă cu trei ani, realizarea unor studii migăloase care să arate cum s-ar putea face restaurarea. Specialiştii au concluzionat, însă, că intervenţiile ar putea costa între 160.000 şi 200.000 de euro. "Până acum este evident că se necesită o intervenţie majoră, motiv pentru care, pe lângă celelalte lucrări în derulare la Catedrala Episcopală, se încearcă identificarea unor surse de finanţare pentru restaurarea orgii", spune episcopul.

Maeştri în concerte

Cu toate că este departe de starea ideală, orga a fost folosită recent de un artist de seamă, Francois Henri-Houbart, organistul Catedralei La Madeleine din Paris, invitat la prima ediţie a European Music Open, desfăşurată între 9 şi 12 iunie. Săptămâna trecută, orădenii au avut din nou şansa de a asculta muzică sacră şi nu numai, interpretată la aceeaşi orgă împărătească, de către un alt organist celebru: canadianul Philip Crozier, directorul muzical al unei biserici din Montreal, aflat la Oradea cu ocazia unui mini-turneu în România şi care de-a lungul carierei a susţinut recitaluri în numeroase catedrale din America de Nord şi Europa. "I-am explicat care sunt problemele cu orga noastră, dar a spus că totuşi vrea să vină să cânte aici", spune organistul-gazdă Kristofi Janos. Semn că, totuşi, nu doar starea tehnică a orgii a contat, ci şi povestea şi farmecul ei...