Multă lume, când se referă la ecologie, o face cu gândul la colectat deşeuri, la oamenii care „strâng după alţii”. Eu aş numi ecologia mai degrabă „educaţie pentru mediu”, pentru viitorul nostru. Aceasta porneşte din interiorul familiei, fiind o condiţie pentru civilizaţie.
Este foarte greu să schimbi un om adult, poate în unele cazuri acest lucru se poate înfăptui doar cu chitanţierul. Tocmai de aceea, dragul de natură trebuie indus încă de la vârste fragede. O comunitate cu respect faţă de mediul înconjurător poate evita adevărate atrocităţi contemporane, începând de la depozitarea ilegală a deşeurilor, poluări cu consecinţe ireversibile, exploatări forestiere devastatoare şi până la - mult mai la modă - amputările de râuri prin construcţii de microhidrocentrale.
Educaţia eficientă este adresată copiilor. Ei sunt uşor de modelat, uşor de adus de partea naturii, chiar dacă există în jur atâtea influenţe deloc benefice pentru ei.
În ultimii ani am organizat împreună cu colegii mei de la Aqua Crisius tabere tematice de tip Junior Ranger destinate tinerilor. Am reuşit să scoatem copiii din lumea artificială în care sunt purtaţi de tablete, smartphone-uri şi laptopuri cu atâta lejeritate, oferindu-le ocazia să se auto-descopere, să capete încredere în ei, să se dezvolte armonios.
Am avut cazuri în care tineri care locuiau la 15 kilometri de anumite obiective turistice foarte apreciate de turişti nu au avut ocazia să le viziteze decât prin intermediul acestor tabere. Au fost cazuri în care junior rangerii, întrebaţi în anul următor dacă îşi doresc să mai meargă încă o dată în tabără, au răspuns, cu o sinceritate debordantă: Mai mult ca orice!
Membrii Greenpeace, aceşti minunaţi activişti de mediu, ne-au transmis un mesaj pe care îl consider edificator: „Doar când ultimul copac a murit, ultimul râu a fost otrăvit şi ultimul peşte a fost prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani”. Vă daţi seama ce bine ar fi dacă ne-am trezi mai devreme?
Andrei Togor
Manager proiect Aqua Crisius