Prima ediție post-pandemie a Colocviilor Muzeului Țării Crișurilor (MȚC) a umplut, miercuri, sala de evenimente a instituției, și ea recent amenajată. Invitat a fost Adrian Cioroianu, profesor universitar al Facultății de Istorie a Universității din București, managerul Bibliotecii Naționale a României și ambasador al României la UNESCO.
Acesta a susținut în fața zecilor de participanți o conferință privind „Constanțele istorice și rupturile generaționale. Scrierea și rescrierea istoriei sub ochii noștri”. Moderator a fost managerul interimar al MȚC, Gabriel Moisa, istoric specializat în istorie contemporană. Acesta a precizat, în deschiderea evenimentului, că aceste colocvii, o tradiție mai veche a instituției muzeale, se reiau și se doresc a fi organizate lunar, „fiind nevoie de evenimente cultural-educative cât mai multe după doi ani de pandemie”.
Când țările nu-și încap în spații
Adrian Cioroianu și-a început prelegerea cu evenimentele din ultimii ani. „Până la pandemie credeam că cel mai important eveniment al vieții mele e căderea regimului comunist”, însă a arătat că istoria într-adevăr se scrie sub ochii noștri, referindu-se la atentatul de la Bataclan din 2015, urmat, după cinci ani, de începutul pandemiei de Covid. „Dacă mi s-ar fi spus că o să văd Parisul golit de oameni nu aș fi crezut că așa ceva e posibil”, a arătat invitatul, aflat anual în capitala Franței, inclusiv după producerea celor două evenimente.
Acesta s-a referit și la evenimentele cele mai recente, războiul din Ucraina aducând în actualitate scrieri ale unor generații mai vechi de istorici. „Am simțit un fior când Putin a spus că dacă vă băgați în treburile mele vor fi consecințe istorice”, a spus Cioroianu, precizând că pacea doar pare să fie starea naturală a umanității, cu care generațiile de acum sunt obișnuite, dar, în fapt, conflictele sunt starea naturală. Iar conflictele ies în evidență în situații de criză, la fel ca aspectele identitare, de gen și schimbările generaționale.
De fapt, a arătat invitatul, frica Rusiei de a fi atacată dinspre vest este veche de secole, acest lucru întâmplându-se de cel puțin trei ori - suedezii, francezii lui Napoleon și germanii conduși de Hitler fiind cele mai cunoscute astfel de cazuri. Astfel, Cioroianu a ajuns la ideea „spațiului vital”, dezvoltată, printre alții, de geopoliticianul german Karl Haushofer și prezentată pe larg de istoricul Gheorghe I. Brătianu în lucrarea „Marea Neagră”. Ei ne arată că o hartă poate fi „citită”, iar orice popor își dorește să-și lărgească spațiul vital. „României nu-i poate fi indiferent cine controlează Crimeea și strâmtorile, chiar dacă nu le vrea pentru ea”, a arătat vorbitorul.
Revin imperiile?
Cât despre schimbările generaționale, Cioroianu s-a raportat atât la transformarea familiei, care e tot mai puțin numeroasă și mai împrăștiată față de acum 40-50 de ani, dar și la calitatea de dascăl: „eu ca profesor mă comport și mă raportez altfel la studenți față de cum o făceau profesorii noștri când eram în facultate”. Apariția „familiei nucleare”, cu unul, cel mult doi copii, e un fenomen european, la fel ca scăderea demografică, istoricul arătând că nu în comunitățile bogate și dezvoltate apar cei mai mulți copii, ci tocmai în cele defavorizate.
După prelegere, Adrian Cioroianu a răspuns întrebărilor publicului, unele orientate spre situația geopolitică actuală și viitoare. Acesta a arătat că Europa are nevoie să fie mult mai unită, poate chiar ca o construcție cu guvern unic, noi poli de putere formându-se prin alierea Chinei cu Rusia și a UE cu SUA. „Probabil epoca imperiilor se întoarce”, a spus acesta, cu referire la ciclicitatea istoriei.
În ultima parte a colocviului, Adrian Cioroianu și-a prezentat cea mai recentă carte, A fost odată ca niciodată: Partidul Comunist Român, 1921-2021. Pentru o istorie dezinhibată a „viitorului luminos”. Volumul, produs al unei echipe de cercetare, cuprinde informații din 8.640 de dosare ale activiștilor comuniști din perioada interbelică. Numărul este mult mai mare decât se credea până acum, fiindcă PCR se afla, atunci, în ilegalitate, majoritatea membrilor și simpatizanților neexistând „oficial”. „Ceaușescu a avut o activitate revoluționară pe bune, la fel Gheorghiu-Dej, Ana Pauker. Dej a stat 11 ani în închisoare, iar la ieșire a căutat răzbunare, a fost revolta lor naturală”, a conchis istoricul.
În final, invitatul a acordat autografe pe cărțile aflate la vânzare, noul său volum urmând să fie distribuit în librării.