Cu câteva zile înainte să înceapă admiterea pentru următorul an universitar, decanul singurei facultăţi orădene cu specializări în domeniul ecologiei, Vasile Bara, spune că tinerii care optează pentru această facultate nu o fac fiindcă n-ar intra la alta, ci din pasiune.

Profesorul îşi asigură viitorii studenţi că dascălii acestei facultăţi sunt şi ei ecologişti convinşi, care nu-i vor învăţa să taie copaci pentru a se îmbogăţi, ci să planteze arbori, pentru a face viitorul tuturor mai bun.

Facultate-brand

- Ce specializări oferă Facultatea de Protecţia Mediului? Câtă consistenţă este îndărătul denumirii lor?

- Avem 11 specializări pentru studiile de licenţă: Zootehnie, Agricultură, Horticultură, Silvicultură, Prelucrarea lemnului, Exploatări forestiere, Inginerie şi Management în Alimentaţie Publică şi Agroturism, Controlul şi expertiza produselor alimentare, Tehnologia prelucrării produselor agricole, Inginerie peisagistică şi Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice, care e cea mai veche. Protecţia mediului se învaţă la toate specializările, pentru că la fiecare se studiază probleme legate de ape, sol, poluare. Cea mai apropiată de ecologie e, însă, Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice.

- Ce specialişti are facultatea? Sunt ei ecologişti convinşi sau de nevoie?

- Facultatea noastră este un brand pentru România, pentru că specializarea Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice a fost prima de acest gen din ţară şi are specialişti pe măsură. Mulţi dintre colegii noştri sunt şefi de promoţie ai facultăţii noastre. Totodată, eu conduc doctoranzi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, iar aceştia predau aici. Toţi colegii sunt specialişti din agricultură, industrie, chimie, biochimie, biologie. Fiind specialişti, normal că sunt şi ecologişti.

- E adevărat ce spun gurile rele, şi anume că la facultatea dvs vin doar studenţii care nu ar intra la alte facultăţi?

- Gura lumii nu poţi s-o opreşti, dar situaţia e alta. Eu, când mi-am ales profesia, am optat pentru Medicina Veterinară fiindcă asta mi-a plăcut, chiar dacă înainte făcusem şcoala silvică. Tinerii de azi fac la fel: se orientează după preferinţe. Şi se gândesc şi la viitor, pentru că problemele legate de ecologie vor fi tot mai importante şi în România.

Tinerii nu vor agricultură

- Care specializări sunt cele mai căutate de studenţi? Dar pe piaţa muncii?

- Cea mai căutată, din perspectiva tinerilor, este Controlul şi Expertiza Alimentelor, pentru că se gândesc că vor ajunge inspectori la Oficiul pentru Protecţia Consumatorului. Însă adevărul e că o mare parte din ei nu vor lucra la OPC, ci ajung în fabrici, unde e nevoie de ingineri în alimentaţie. Ingineria mediului este şi ea căutată, la fel Silvicultura. Mai puţini studenţi sunt la Zootehnie, Agricultură şi Horticultură. Pe piaţa muncii, ingineria alimentară, a mediului şi managementul în agroturism sunt foarte căutate.

- Câţi studenţi aveţi într-un an şi câţi dintre ei ajung după absolvire să lucreze în domeniul în care s-au specializat?

- Anual se înscriu aproximativ 800 de studenţi şi termină cam 550. E un rezultat bun, zic eu. Aproape 45% din absolvenţi îşi găsesc de lucru în domeniul pentru care s-au pregătit. Îi ajută şi faptul că îi ducem la practică în unităţi, se formează acolo şi îşi fac legături cu angajatorii.

- Ce acţiuni "eco" organizează studenţii şi cadrele didactice în Oradea şi în jurul oraşului?

- Merg la curăţat în parcuri naturale, montează plăcuţe informative la arbori. Mai fac şi stropiri de pomi în diferite păduri din judeţ. Au făcut şi plantări în jurul Oradiei şi participă la ecologizări pe malurile Crişului Repede.

Totul e ecologie

- Dvs. personal cum vedeţi ecologia?

- Ecologia e în strânsă legătură cu sufletul omului, chiar dacă acest cuvânt e mai nou în vocabular. Mâncarea noastră, tot ce folosim şi tot ce avem nevoie se leagă de ecologie, de felul în care ne îngrijim mediul. Tot ce trăim înseamnă ecologie.

- Ce credeţi, în Oradea sunt ecologişti autentici sau doar activişti buni de gură?

- Sunt oameni cu experienţă, care sunt cu adevărat ecologişti, precum unii specialişti la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Şi între cadrele noastre sunt ecologişti care se pricep şi lucrează, chiar dacă lumea nu aude de ei, la probleme legate de mediu.

- De ce are nevoie Oradea pentru a fi un oraş curat şi cu simţ ecologic?

- De o gazdă bună, adică de primar bun. Pe lângă asta, e nevoie de consilieri locali cu discernământ, care să se implice în problemele oraşului. Primarul singur nu poate, toată echipa trebuie să pună umărul. În ultima perioadă, fără să vreau să fac politică, observ că începe să se ţină cont de ecologie, ceea ce e de apreciat.